𝐷𝑜𝑎𝑟 𝑜 𝑛𝑜𝑎𝑝𝑡𝑒

Capitolul 23

Ziua de joi a venit mult mai repede decât am crezut. Am reușit să mă întâlnesc cu proprietarul și am rămas că voi suna când am partea mea de banii.
La birou nu s-a schimbat nimic și cel mai important este că , Gabriel nu m-a mai contactat. Deja simțeam că îmi revin. Cu toate că seara înainte de culcare ,îmi simțeam inima zdrobită.
Și uite-mă acum îndreptându-mă spre mama lui Chad. Desigur că am sunat-o dar nu s-a obosit să îmi răspundă.
Cu siguranță nu se va bucura că mă vede dar este timpul să îngropăm securea războiului.
Domnul James a fost de acord să îmi acorde câteva zile libere până voi reuși să mă mut.
Traficul era destul de lejer de parcă toată lumea știa că eu mă îndrept spre mama lui și ajung mult mai repede de cât am crezut.
Parchez mașina și mă îndrept spre casa ei.
Părinții lui Chad aveau o casă imensă și cu toate astea, tot nu era de acord să mă lase să vând apartamentul.
Ajung la ușă și sunt la sonerie.
Aud voci și trag aer în piept pentru ce va urma.
Aveam emoții pentru că știam că va face tot posibilul să mă jignească. Dar nu, nu îi voi mai permite!
Îmi deschide ușa o tânără care presupun că este menajera.
― Bună dimineața, sunt Ema Watson. Aș dori să vorbesc cu doamna Watson.
Auzind numele meu, tânăra al cărei nume nu îl știam, încearcă să îmi închidă ușa în nas.
― Nu azi!
Mă strecor pe lângă ea și mă duc direct în livingul imens unde doamna Watson nici măcar nu s-a obosit să se ridice.
― Doamna Watson nu este disponibilă, domnișoară.
― Sunt doamna Watson și nu îmi pasă.
Mama lui Chad, trăgea din țigară și cu o privire ucigătoare, spune:
― Lasă-ne singure, Alexandra!
Fata se retrage și mă întorc spre doamna Watson.
― Ai avut tupeul să vii în casa mea.  Ce dorești?
― Știți bine de ce am venit și nu voi pleca până nu vom discuta ca două femei mature.
― Tu matură?
Încercam să evit un scandal și cel mai probabil să îmi bag mâna în părul ei aranjat de zici că era un clovn.
― Cred că m-am făcut înțeleasă, Ema. Nu vei primi apartamentul!
― Da m-ați asigurat de asta , doamnă și vă asigur că și eu am partea mea din apartament. De aceea ,sunt dispusă să primesc jumătate din banii pe care îi dețin. Vă puteți băga undeva apartamentul . Eu îmi doresc doar partea mea de banii!
― Știam eu de la  bun început că  doar pentru banii te-ai căsătorit cu scumpul meu Chad. L-am atenționat de atâtea ori dar a fost prea prost ca să își dea seama.
― Vă rog frumos, încetați cu jignirile! Între mine și Chad a fost iubire, nu ceea ce credeți dumneavoastră.
― Auzi că iubire? Știai bine că fiul meu nu își dorește un copil cu tine , dar tu ai insistat.
― Mi se părea normal că la un moment dar dorim să ne mărim familia.
― Doar tu.. nu și el.
― Da, aveți dreptate. Eu sunt de vină pentru toate de aceea vă rog să discutăm odată ca să nu mai aveți treabă cu mine. Dacă tot nu m-ați suportat atâția ani, este timpul să rupem orice legătură.
― Eu am rupt legătura cu tine în momentul în care fiul meu a murit. Deci de ce mai ești aici?
― Cred că v-am spus de ce sunt aici.
Trăgea din țigara aia și aveam impresia că multe nu mai am și o voi ataca. Dar mă abțin , pentru că nu este cazul să vadă că mă doare că mă atacă.
― Pentru ce ai nevoie ? Ca să te muți cu ăla cu care l-ai înșelat atâția ani?
― Despre ce dracu vorbești?
Deja îmi pierd orice manieră și multe nu mai am să o lovesc.
― Cum adică? Crezi că fiul meu nu mi-a spus că te suspectă că ai pe altcineva?
― L-am iubit pe Chad și niciodată nu l-am înșelat. 
― Nu sunt sigură de asta.
― Poate fiul tău a fost cel care m-a înșelat.
― La cât ești de proastă, nu este de mirare. Nu te uiți la tine?
― Ce vreți să spuneți cu asta?
― În ochii mei , mereu vei fi aceea Ema săracă care nu știe nici măcar să facă un bărbat fericit. Și dacă te-ar fi înșelat, la cum areți ...
― Încetați, odată să mă jigniți. Nu de asta am venit și vă rog să vă controlați! V-am respectat atâția ani și deja încep să îmi pierd răbdarea.
― Ema, Ema.
― Nici o Ema. Am venit să discutăm despre apartament și nu voi pleca până nu primesc ceea ce este al meu. Nu sunteți de acord să îmi semnați, atunci îmi dați banii și promit că nu o să vă mai deranjez niciodată.
La un moment dat se ridică și își stinge nu știu a câta țigară și se îndreaptă spre biroul ei. Mă duc după ea fără să îmi spună ceva.
Își scoate carnetul de cecuri și scrie.
Rupe o foaie și mi-o dă.
Nu credeam că văd bine.
― Această sumă pe care a-ți scris-o aici nu este nici pe departe jumătate.
― Mi se pare normal. Apartamentul a fost luat de fiul meu și el a fost cel care l-a mobilat. Tu cred că ai luat doar un televizor.
― Doamnă! Deja îmi pierd răbdarea. Apartamentul este luat din banii de nuntă, încetați odată să îmi mai vorbiți așa. Jumătate din apartament , am spus .
― Ema, cred că am fost destul de clară. Mai mult nu vei primi. Ori iei cât ți-am scris, ori pleci și cu asta am terminat.
― Nu! Apartamentul costă în jur 865,00 de dolari deci jumătate.
Încercam să fiu tare și să nu mă las manipulată.
La un moment dat oftează și scrie din nou o sumă.
Rupe foaia de cecuri și mi-o întinde.
― Aici este mult mai mult decât jumătate. Ia-o și pleacă odată din viața mea!
Mă uitam la cecul pe care l-a scris și nu îmi venea să cred. Într-adevăr era mult decât am cerut.
Mă întorc pe călcâie și mă îndrept spre ieșire. Dar înainte să ies din casă, spun :
― Sper să vină ziua în care veți realiza cu adevărat cine a fost fiul dumneavoastră.
Nu mai aștept să îmi răspundă și ies din casa diavolului.
Da, femeia asta este diavolul în sine.