Capitolul 4...

139 18 0
                                    

Scuzati-ma, am avut mici complicatii azi cu capitolele si de aceea am postat 2 in aceeasi zi,dar oricum le cititi voi!=))

A inceput instantaneu sa rada cu lacrimi si sa arate cu degetul spre mine,iar cand s-a oprit brusc fixandu-ma cu o privire rece...am stiut ca am dat de belea.

-Tu chiar credeai ca o sa tina,nu-i asa?Totusi,ai nota 10 pentru saritura in gardul acela.Cu greu m-am abtinut sa nu rad atunci.

-Iar eu cu greu m-am abtinut sa nu urlu de durere,ii zic eu bosumflata.

-Si apoi ai fugit asa de repede doar ca sa vi aici,sa iei matura in mana si sa speri sa tina acea minciuna?!

-Pai....da,totusi daca stiai de la bun inceput ca te urmaream...de ce ai mai continuat sa te prefaci ca nu eram prin preajma?Il intreb eu iritata de faptul ca si-a batut joc de mine pana acum.

-Nu mai era distractiv daca nu o faceam,zice el zambind misel.Oricum,vroiam sa vad cata grija ii poti tine stapanului tau si cata loialitate poti avea fata de el.

Stapan?!Cred ca glumeste,ce crede ca sunt?Un caine?!

-Stapan?!Nu ma face sa rad!Ce crezi ca sunt?Un catel,ham,ham?Si in plus de ce ai avea nevoie de o servitoare cand ai atatea Umbre sa te sbujeasca?

-.....,Moment de liniste,huh?Nu imi spune ca....

Din greseala,din cauza gandului ce imi rascolea mintea,am inceput sa rad usor,ceea ce i-a starnit un semn de intrebare.

-Nu imi zice ca,un Regal ca tine,nu mai are Umbre?Ha, ha,ha!Incepusem deja sa rad cu lacrimi ceea ce l-a facut sa se simta putin jignit.

-HEY!Nu mai rade!Nu e vina mea ca voi le-ati omorat pe toate!Incepe el sa stige ca un copilas,dar nu m-am oprit din ras.In orice caz,acum am o servitoare care nu mai poate fi ucisa de Hunters!Cand a spus asta m-am oprit imediat si m-am uitat la el lung.

-Huh?Deci asta vroiai de la mine,spun eu pe un ton rebel.Daca crezi ca iti voi face treburile pe aici, te inseli amarnic,drag dusman.Pot pleca de aici oricand,mai ales acum ca stiu adevarul despre slujitorii tai.Si cum ma vei putea opri?

-Cum am facut-o si pana acum,zice el scurt si la obiect.Pun pariu ca desi te vei duce inapoi la Hunters,acestia te vor da afara.

-Si de ce anume?Il intreb eu sfidandu-l.

-Pentru ca esti moarta!Sau cel putin asa cred ei,oricum ar fi....tu nu te mai poti intoarce.Acum,haide,...sa pregatim cina.

Cina,dar e abia....Ia stai!Cand s-a intunecat asa de repede?!

Cand cineva spune cuvantul „pregatim" probabil ca te gandesti la cuvantul „impreuna",dai aici a fost fix invers.Cand am intrat in camera unde trebuia sa luam cina,totul era deja pregatit.M-am asezat la un capat al mesei,care era foarte mica...ca o masa normala,am privit lung la bucata de carne apetisanta ce imi era intinsa in farfurie,alaturi de alte legume.Imi doream asa de tare sa o mananc,dar cand am infins furculita in ea....era tare ca piatra!M-am uitat in lung la bucata de carne a lui Josh care arata atat de frageda si gustoasa...si mi-am dat seama ca asta trebuie sa fie o gluma.

-Hey,care e treaba cu asta?!Il intreb eu pe Josh infingand curitul in caramida mea de carne si fluturand-o prin are.

-La ce te referi?Ma intreaba el indiferent. Este cina ta!

-Cina mea?Cu buturuga asta pot sa te trimit in spital!Il amenint eu,dar se pare ca doar l-am facut sa rada.

-Ca sa te lamuresc...In fiecare zi te voi supune unui test prin care iti vei arata calitatile de ajutor si ,pe baza rezultatelor, traiul tau aici va deveni din ce in ce mai bun. Pentru testul de azi, ai trecut de la mancarea expirata la o mancare comestibila si,de la dormitul in temnita,la dormitul intr-o camera a casei mele.

Cred ca isi bate joc de mine,dar cum m-am bagat singura in asta....trebuie sa si ies singura.Nu am renuntat niciodata la o provocare si exact cum spunea si el :Chiar daca m-as intoarce,ei m-ar alunga inapoi.

Uitandu-ma cu dispret la bucata de carne,m-am decis sa mananc doar legumele de alaturi.Cand am terminat am decis sa fac un dus,iar Josh a fost „bucuros" sa imi arate unde este baia.In ciuda faptului ca a trebuit sa ma spal cu o apa rece ca gheata,am iesit doar intr-un prosop pentru a-mi lua alte schimburi pe care Josh mi le lasase in fata usii.M-a uimit faptul ca avea haine de marimea mea in casa lui,asa ca m-am intrebat daca nu cumva au mai fost alte prizoniere ca mine aici.

Cand am iesit din baie dintii imi clantaneau de frig,iar Josh se uita la mine zambind fericit.Ce as vrea sa ii sterg zambetul ala de pe fata!Imi spun eu strambandu-ma la el.Desigur ca,dupa mine, a intrat si el in aceeasi baie,iar cand a iesit era asa de relaxat.Presupun ca apa rece a fost doar pentru mine!Oricum,cat timp el a stat in baie eu am avut destul timp pentru a ma incalzi si astepta.Normal ca nu il asteptam din alt motiv inafara pentru a-mi arata camera unde voi dormi.

-Tu vei sta aici!Imi zice el deschizandu-mi usa unei camere aflate la etaj.Am intrat inauntru cu hainele mele obisnuite,pe care le tineam in mana,iar cand le-am pus undeva...nu am fost prea mirata sa vad un nor de praf cum se ridica.Noroc ca becul mergea,macar asa puteam face putina curatenie in camera.

Curatenie...,macar daca o fac e cu un scop bun si bine intemeiat!

Am sters praful si am lasat fereastra deshisa pentru a intra un aer mai curat in camera.Am dat jos tot celofanul ce acoperea mobila si l-am aruncat prin cea mai rapida modalitate posibila:fereastra.

-Ei bine,macar mobila nu arata rau,spun eu uitandu-ma in lung la ea.Hmm...dragute toale,zic uitandu-ma prin dulapul plin cu haine ce imi veneau destul de bine.

Cand am terminat totul am decis sa ma bag la somn si abia atunci mi-am dat seama de un lucru:era prea perfect sa imi dea Josh o camera care arata bine.De ce spun asta?Pentru ca ar fi fost imposibil!Camera asta trebuia sa aiba un defect,iar eu tocmai il gasisem.Patul!La fiecare miscare a mea scotea cate un sunet care ma enerva la culme!Toata noapte am petrecut-o auzindu-l,cred ca se auzea si pe hol!

Josh,stiam eu ca te gandesti la toate!Imi spun eu pe jumatate adormita.

De dimineata...

Dimineata insa nu a fost chiar atat de rea.M-am trezit datorita razelor soarelui ce imi luminau camera curata luna!M-am schimbat in hainele mele obisnuite si am coborat jos,intrand direct in sala de mese.Cum Josh nu era pe acolo m-am servit cu niste fructe delicioase aflate pe masa.Acolo mai era si un biletel prin care Josh zicea ca se intoarce curand din oras,asa ca nu mi-am facut griji. Stai... Griji?! Ce tot zic??

Dupa jumatate de ora si-a facut si el aparitia.

-Te-ai trezit!Nu ma asteptam.Cum ai dormit?Ma intreaba el stiind deja raspunsul.

-Chiar foarte bine,exceptand un „scart,scart..." care mi-a tot aparut in vise.

-Atunci inseamna ca esti gata de munca!

-Munca?Intreb eu ridicandu-mi o spranceana.

-Doar nu credeai ca te tin aici pe gratis,nu?

-Cam asta mi-a fost prima parere,spun eu parand indiferenta.

-Ha,ha,de ce te-as mai tine atunci?Imi zice el de parca as fi o papusa ce trebuie inlocuia.

-Atunci de ce nu imi dai drumul?!Ii zic eu fortandu-l,pentru a-i vedea limitele.Pentru un moment a fost liniste,dar apoi a deschis usa de la intrare larg si mi-a zis spijinindu-se de perete.

-Uite,poti sa pleci!Dar sa nu te intorci in genunchi.

M-am incruntat un pic,dar i-am acceptat jocul.Am iesit pe usa indreptandu-ma spre carare.M-am uitat in urma sa vad daca ma urmareste,dar el doar statea in pragul usii,iar la un moment dat a inchis-o.Am mers mai departe,desi nu ma asteptam sa renunte asa usor.

Macar acum sunt libera.Am scapat!

HuntersUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum