Hunters

Capitolul 8...

Josh pov.

-Cum adica?O intreb eu neintelegand ce vrea sa spuna.

-Nu sunt...un Hunter,adica sunt,oarecum.Ei bine,eu am fost adoptata de Hunters,nu am nici o pregatire de dinainte asa ca sunt pe jumatate o Hunter.

-Adica eu am luat un Hunter gresit pana acum?!O intreb eu deja furios si plimbandu-ma prin pestera cu mainile in cap,gata sa imi smulg parul.

-Nu chiar,adica nu stiu care era tinta ta...,dar si eu fac parte din Hunters.Doar ca sunt mai sensibila.

-Sensibila?!Mai degraba lasa,nu stiu cum ai primit tu toate rangurile pe care le ai pentru ca,de cand te cunosc eu,tremuri numai cand vezi un animal,ii zic eu rastindu-ma la ea.

-Daca asa crezi atunci du-te si i-ati o alta servitoare,cum ai avut si inainte!Zice ea tipand la mine.

-Ce sti tu despre mine?Nici macar nu sti cine sunt,asa ca nu ai dreptul sa te rastesti la mine!

-Atunci demisionez!Tipa ea indreptandu-se spre iesirea intunecata.

-Demisioneaza!

Hmm...ideea asta nu a fost asa de bine gandita pentru ca dupa 10 minute am mers sa o caut si nu mai era.M-am intors inapoi in casa,dar nici acolo nu era.Sa fi vorbit serios?Chiar a plecat?Nu,e...imposibil ca pe gerul asta sa mearga prea departe,iar inapoi sigur nu s-a intors.Cat de egoist pot sa fiu?Am nevoie de ea,chiar daca nu este cine credeam eu.Hmm...pana la urma se pare ca nici eu nu o cunosc pe aceasta Emily.

Emily pov.

Ce nenorocit,sa pretinda ca imi este stapan!Ha,lasa ca ii arat eu.Asa cum am zis,am plecat si nici ca ma mai intorc.Desi trebuie sa recunosc ca o sa imi lipseasca lucrurile pe care le-am lasat cu el,iar afara este mult mai rece decat credeam ca o sa fie.Trebuie sa merg...ina-in...-te...

In scurt timp m-am prabusit la pamant.Picioarele imi erau inghetate,iar vederea imi slabea cu fiecare secunda.Si eu care credeam ca pot,dar defapt ma insel atat de amarnic.Nu pot nimic fara tembelul ala,imi spun cu greu.Dintii imi clantaneau, iar gerul ma cuprindea in tot corpul,astfel incat am lesinat de frig pe zapada alba,privind la ultimii fulgi ce au trecut pe langa mine.

Josh pov.

Am mers afara cautand-o pe Emily prin intuneric,noroc ca am luat si o lanterna.Sotii Keyn erau cam ingrijorati,dar nu le-am putut permite sa iasa si ei pe un ger ca acesta.Luminam zapada,facand-o sa isi arate cristalele si misterele la iveala,dar nimic.Nici urma de ea aici.M-am plimbat prin jur cautandu-i urmele,dar ninsoarea le acoperise deja.Cu vederea nu imi era de ajutor am decis sa ascult atent,dar iar nimic.In jur era o tacerea profunda,doar vantul se mai auzea prin preajma.Plimbandu-ma inca odata prin jur si cautand-o cu privirile ,am simtit un miros cunoscut.

Liliac?!Ea este,acum o pot gasi! Sper numai sa fie inca vie.Totusi,cum o sa o fac sa vina inapoi?

Degeaba ma tot gandeam la destule scuze pentru a o face sa se intoarca inapoi,pentru ca atunci cand am gasit-o era trantita pe zapada.Am ramas nemiscat,omorasem un om,oarecum,cred.M-am aplecat asupra ei si am verificat daca e inca vie.Inca ii bate inima,desi bate foarte slab.

Am luat-o in brate si am carat-o pana acasa,incercand intre timp sa o incalzesc.Totusi avea inca ochii inchisi si respira greu.Cand am deschis usa Margarette s-a napustit asupra mea,in timp ce Andre aducea destule remedii pentru Emily.Am pus-o pe canapea,era inca rece.Am invelit-o in mii si mii de paturi,dar tot nu folosea la nimic.Semineul ardea de "mama focului",dar tot rece era.I-am dat mii de siropuri,dar tot nu s-a trezit.

-Se pare ca e o treaba seriosa,gandi cu voce tare Andre.

-Ce trebuie sa fac?Fac orice doar sa nu moara!Am spus eu sigur pe mine.

-Avand in vedere ca esti destul de cald,ramane doar sa te pui langa ea si sa o incalzesti,poate va merge.

-Ce?!Nu fac asta!Ii spun eu razvratindu-ma.

-Ori o faci tu ori eu!Se rasti la mine Andre.

Mda,si uite asa am ajuns sa stau intins pe o saltea,tinand-o in brate pe Emily si incalzindu-ma ca in cuptor.Sper doar sa nu o fac degeaba.Avand in vedere ca eram rosu ca racul mai si rosisem in obraji din cauza ca pieptul lui Emily era lipit de mine.Eram deja extrem de obosit,astfel ca am adormit pe neasteptate cu trupul aproape rece al lui Emily alaturi.

Emily pov.

M-am trezit brusc cu o durere de cap infernala,deschizandu-mi ochii usor.Ce pot sa zic?Nu am vazut prea multe in fata mea,decat niste dungi albe si negre ale tricoului lui Josh.Ia stai!Ce cauta el aici?!Am inceput sa rosesc destul de tare si eram gata sa il trantesc la o parte cand m-am uitat mai atent la el.Era fierbinte,dar dormea dus,pe langa mine care eram mai rece ca el.In jumatate de minut mi-am amintit totul:zapada,inghetul si lesinul.Nu am apucat sa ma gandesc prea mult fiindca am auzit niste pasi.Mi-am intors capul in directia sunetului.Pasii ii apartineau lui Margarette care se uita la mine zambind.

-Oh!Ce ma bucur ca te-ai trezit scumpo.Ne-am faut mari griji,mai ales Josh.Ba chiar a fost de acord sa stea langa tine pentru a te incalzi,dar se pare ca a adormit si el,imi zice ea usurata.

Serios?Si-a facut griji?Inseamna ca tot el ma adus inapoi.Cat de dragut!Se pare ca el chiar tine si la mine!Imi spun eu zambind,si privindu-l cum doarme,respirand usor si fiind rosu la fata.Pentru ai multumi cat de cat,l-am pupat pe frunte si i-am zis:

-Mersi,somn usor!
M-am dat jos de pe acea saltea, de langa semineu, si am mers sa ma uit pe fereastra.Ninsoare se opise,iar pe jos se pusese un nou strat de zapada luminat de razele soarelui ce se aratau in departate.

Se lumina de ziua!