Capitolul 22, La unisol...

98 15 10
                                    

Oh, Doamne.. nu imi vine sa cred ca o sa fac asta!

Josh pov.

Eram pe cale sa scot paianjenul de acolo, insa defapt interesul meu era sa imi stecor mana prin „comoara sufleteasca" a lui Emily, dar eh... acelasi lucru, cand...

-Ce fricosi sunteti! Na, gata! Spune Kano varandu-si repede mana si scotand paianjenul, aruncandu-l pe jos si strivindu-l. Am ramas amandoi... stana de piatra! Eu eram inca cu mana intinsa in aer iar Emily iesire din transa stanii de piatra, bucurand-se ca a scapat de paianjen.

Asa... asa de aproape!, boceam eu launtric. Mai aveam cativa centimentri! Kano nebunule, pervers de la o varsta asa de frageda! Nu-i corect!

-Josh, esti ok? Ma intreaba Emily scotandu-ma din boceala.

-...Nimic... nu am nimic, spun eu repede ascunzand tristetea. Ma dus sa iau matura...

-O..k...! Spune ea si revine la treaba.

Curatenia a fost gata in trei ore, nu e vina mea ca am o casa mare! Totusi m-a uimit mobilitatea activitatilor, casa arata la fel ca atunci cand am plecat, miraculos.. dar adevarat! Imediat dupa am decis cine in ce camera sta. Am inceput sa ne grupam! Copii stateau toti 5 in aceeasi camera, exact asa cum erau obisnuiti, unii mai stateau si cate 4, 3 sau 2, de cum aveam posibilitatea. Am reusit sa umplem toate camerele si in niste conditii bine puse la punct. Adica... cate 4 in camera, mie m-i se pare convenabil, nu? Insa cu toata agitatia uitasem sa imi aleg camera.

-Scumpule vino, am gasit una libera! Spune o doamna si ma conduce la etajul 2 . Mergeam pe culoar si o vad in capat pe Emily tarata si ea e o doamna. Se opresc amandoua in dreptul aceleasi camere.

-... Ce faci aici? O intreaba doamna care era cu Emily pe doamna care m-a tarat pana aici.

-Pai... baiatul nu are camera.

-Pai... nici fata de aici!

Opa! Am intrat in incurcatura. Dupa un minut de gandire si liniste profunda, vorbeste cineva!

-Sper ca nu va suparati daca stati in aceeasi camera, nu? Intreaba femeile simultam.

In acelas timp, eu si Emily ne repezim sa spunem:

-In nici un caz nu stau cu ea/ el!

-Pai.. singurul loc liber mai e susbsolul, dar nu stiu cum e acolo..., spune una din doamne. Vrea cineva sa stea acolo? Amandoi facem ochii mari dupa care spunem in acelasi timp:
-Stiti ce? Ne convine camera asta! Si imediat ce o spunem intram in acelasi timp pe usa, blocandu-ne deoarece nu mai puteam intra. Pana la un sfarsit i-am cedat ocazia de a intra prima lui Emily. Insa dupa ce intru si eu, incep sa am aceeasi expresie mirata ca a ei.

In camera era un singur pat!*facepalm*

-Dormi pe jos! Spune Emily repede.

-Ce?! De ce sa dorm pe jos?! Dormi tu!

-Eu sunt fata, tu esti baiat! Fetele ar trebui sa doarma in pat si baietii pe jos!

-Cine spune asta?! Nu imi pasa, eu dorm in pat, fie cu tine fie nu!

Imediat ce imi dau seama cum A SUNAT defapt replica de mai devreme, incep sa rosesc, incercand sa gasesc o explicatie logica ca sa o calmez pe Emily. Si nu! Nu am vrut sa spun ceea ce s-a inteles defapt (perversilor).

-Perversule! Spune Emily inpingandu-ma cu putere pana ma lovesc de perete.

-Ce? Emily nu! Stai! Nu am vrut sa sune asa! Nu m-am gandit deloc la aia! Vroiam numai sa spun ca eu dorm in pat, indiferent. Nu dorm pe jos in nici un caz!

HuntersUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum