4 luni în brațele infernului VOLUMUL II-Drumul înapoi spre mine

Capitolul 4

"𝑪𝒊𝒏𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒆𝒂?"

𝑫𝒓𝒂𝒈ă 𝒄𝒊𝒕𝒊𝒕𝒐𝒓,
𝑰̂𝒎𝒊 𝒗𝒊𝒏𝒆 𝒈𝒓𝒆𝒖 𝒔ă 𝒔𝒄𝒓𝒊𝒖 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒓𝒂̂𝒏𝒅𝒖𝒓𝒊.
𝑶𝒅𝒂𝒕ă 𝒄𝒖 𝒗𝒐𝒊, 𝒓𝒆𝒕𝒓ă𝒊𝒆𝒔𝒄, 𝒅𝒊𝒏 𝒏𝒐𝒖, 𝒅𝒖𝒓𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒆 𝒂𝒎 𝒔𝒊𝒎ț𝒊𝒕-𝒐 𝒄𝒂̂𝒏𝒅𝒗𝒂. Ș𝒊 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒐 𝒅𝒖𝒓𝒆𝒓𝒆 𝒎𝒖𝒍𝒕 𝒑𝒓𝒆𝒂 𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒂 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒂 𝒇𝒊 𝒆𝒙𝒑𝒍𝒊𝒄𝒂𝒕ă. 𝑰̂𝒎𝒊 𝒅𝒐𝒓𝒆𝒔𝒄 𝒅𝒊𝒏 𝒕𝒐𝒕 𝒔𝒖𝒇𝒍𝒆𝒕𝒖𝒍 𝒔ă 𝒄𝒊𝒕𝒊ț𝒊 𝒄𝒖 𝒂𝒕𝒆𝒏ț𝒊𝒆 ș𝒊 𝒔ă 𝒊̂𝒏𝒗ăț𝒂ț𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝒕𝒐𝒂𝒕ă 𝒂𝒄𝒆𝒂𝒔𝒕ă 𝒄𝒂𝒓𝒕𝒆 𝒐 𝒍𝒆𝒄ț𝒊𝒆 𝒅𝒆 𝒗𝒊𝒊𝒕𝒐𝒓!

_________________________________________

"𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐨 𝐟𝐚𝐭ă 𝐩𝐥𝐚̂𝐧𝐠𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐮𝐧 𝐛ă𝐢𝐚𝐭,𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐮ș𝐢𝐧𝐞𝐚 𝐞𝐢,𝐜𝐢 𝐚 𝐥𝐮𝐢."

Un singur story, atâtea răni.
O poză în care el ținea de mână o altă fată. O plimbare în doi pe timp de noapte.
Nici nu voiam să mă gândesc cum o ține în brațe și îi spune cât de mult o iubește. Doar gândul că buzele lui erau acum lipite de ale ei,mă îngrozea. Nu voiam să mă gândesc că sărutul ei rămânea imprimat în ADN-ul lui atâta timp. Dar merita sa fie fericit. Merită sa își refacă viața, să renască din cenușă. Trebuia măcar el să știe ce înseamnă să iubești din nou, și din nou,și din nou. Nu voiam să fiu geloasă,dar mii de sentimente necontrolate mă făceau să îmi ies din sărite. Atâtea amintiri împreună și el a fost de acord să le arunce la gunoi în doar trei săptămâni. Eram sigură că o să apară o nouă ea,dar totuși aveam o speranță că el este diferit față de restul. Că el poate iubețe mai mult și mai diferit față de restul băieților. Dar m-am înșelat amarnic. M-am mințit pe mine atâta timp, m-am trădat singură. Mi-am rupt inima în milioane de moduri. M-am îndrăgostit de omul nepotrivit,care acum este fericit cu alta.
Îmi tremura tot corpul. Nu îmi mai simțeam nici lacrimile ce mi se prelingeau pe obrajii înghețați. Deodată,tot corpul mi-a fost învelit de un fior rece. Tremuram. Nu îmi venea să cred că ceea ce văd este real. Își făcuse o nouă relație. O nouă relație la doar trei săptămâni de la despărțire? Eu eram dărâmată de durere,iar el era bine-mersi alături de alta?

_________________________________________

Știți ce este cu adevărat frumos? O relație lungă. Când toată lumea știe de voi și nu vă poate imagina altfel decât împreună. Iar eu eram împăcată cu alegerea asta,chiar dacă mă durea. Voiam ca ea să fie prima persoană la care se gândește când se trezește dimineața. Voiam ca ea sa fie soluția pentru apăsarea inimii lui. Voiam ca ea sa fie singura persoană care-l face fericit cu adevărat. Voiam ca el sa o facă să se simtă protejată chiar și atunci când doar o pupa pe obrajii reci. Voiam ca el să împartă tot cu ea,sa o facă să se simtă iubită, frumoasă. Voiam să aibă un viitor împreună. Voiam să fie fericit. Voiam ca certurile lor să fie minore,nu ca ale noastre. Voiam ca ea sa nu știe ce înseamnă gelozia în preajma lui. Voiam ca singurul lui loc să fie lângă ea. Să o iubească până la refuz și să îi acopere trupul cu săruturi. Să simtă cu ea tot ce nu a simțit cu mine. Să o atingă cu mișcări grațioase,subtile și să o facă să îi tremure tot corpul de emoții. Să o facă să plângă de fiecare dată când îi oferă o floare,sau poate o îmbrățișare. Voiam ca ea sa simtă tot ceea ce eu nu am simțit. Să se ducă împreună să se plimbe,poate să facă poze,sa își facă jurăminte la apusul soarelui, să își petreacă nopțile de iarnă împreună. Voiam să își facă cadouri unul,altuia și să își construiască un viitor împreună. Voiam ca el să zâmbească până la refuz în preajma ei. Voiam să știu că ei au glumele lor de interior,care îi separă de toți ceilalți. Voiam ca ea să îi facă complimente. Voiam să fie fericiți! Voiam ca el să se simtă iubit. Voiam să simtă mai mult,decât a simțit cu mine.