4 luni în brațele infernului VOLUMUL II-Drumul înapoi spre mine

Capitolul 10

𝑴𝒆𝒔𝒂𝒋 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍
𝑫𝒓𝒂𝒈ă 𝒅𝒐𝒂𝒎𝒏ă,

Sărut mâna,doamnă!
Îmi pare rău că l-am rănit. Că l-am făcut să plângă după mine. Știu că nu am știut să-i arăt prin fapte cât am ținut la el.
Atât m-am priceput eu să iubesc.
Iertați-mă doamnă dragă pentru tot ceea ce i-am făcut. Pentru că l-am rănit, l-am mințit și l-am făcut să sufere. Nu am vrut să îi aduc lacrimi pe chipul lui frumos.
Îmi cer scuze că am făcut rău. Că am luat cea mai frumoasă parte din copilăria lui. Că l-am transformat într-un om rău.
Iertați-mă doamnă!
Știu că nici o mie de scuze nu o să poată ierta toate greșelile pe care le-am făcut față de băiatul dumneavoastră.
Iertați-mă că i-am distrus zâmbetul și inima. Iertați-mă că l-am făcut să spună niște cuvinte ce nu se află în comportamentul pe care dumneavoastră l-ați sculptat cu grijă în creșterea și dezvoltarea lui.
Îmi pare rău, și îmi este rușine,de el,de dumneavoastră,de mine...
Îmi pare rău dragă doamnă pentru toată durerea cauzată. Deși știu că nu se-ntoarce, totuși vreau să vă spun că îmi pare sincer rău.
Am pierdut așa comoară doar din vina mea și a deciziilor mele,a comportamentului meu.
Dragă doamnă, îmi doresc din tot sufletul să îi spuneți tot ceea ce simt pentru el. Să îi spuneți că înseamnă,chiar și acum totul pentru mine.
Îmi este rușine dragă doamnă pentru tot ceea ce am făcut.
Mă doare doamnă...mă doare...
Doamnă dragă,vreau să îi transmiteți acest mesaj din partea mea,chiar dacă nu vrea să mai audă de mine...

★★★★★★★★★★★★★★★★★★★

...M...

"Te-am lăsat să pleci, m-am gândit de mult la asta,am simțit de multă vreme că e cel mai bine, pentru amândoi. Noi nu mai eram la fel, ne-am rănit și nu am reușit să remediem problema.
Povestea noastră a fost ca acele fabule pe care mi le spunea mama atunci când eram mică înainte de a merge la culcare,doar că nu am avut un final atât de fericit. Am dat totul pentru tine,iar întrebarea mea este de ce tu pentru mine,nu?
Dacă se presupune că m-ai iubit...la mine încă sunt anumite sentimente pe care încerc să le ascund, să le îngrop în adâncul ființei mele, și chiar cred că am reușit să le ascund în trecut.
Se întâmplă lucruri care mă fac să le retrăiesc și atunci realizez că tot ceea ce simt pentru tine nu a fost cu adevărat lăsat în urmă și nu am reușit să-l depășesc.
Încă sunt îndrăgostită de tine. De acei ochi frumoși, căprui, fără să-mi imaginez că sub ei voi găsi acele buze frumoase,care atunci când îmi zâmbeau prin poze mă făceau să mă îndrăgostesc și mai tare.
M-am îndrăgostit rapid de discuțiile continue pe care le-am avut prin chat și de felul în care tu nu m-ai făcut să mă plictisesc vreodată. Mă făceai de fiecare dată să mă simt bine, să râd din orice.
M-am îndrăgostit de mesajele cu "mi-e dor de tine",iar pe măsură ce timpul trecea m-am îndrăgostit de un sincer"te iubesc "spus din partea ta, după care tânjeam cu disperare.
Cu timpul am început să mă îndrăgostesc și mai tare de tine pentru că tu pentru mine erai totul.
Dar uneori singurul lucru pe care l-ai făcut a fost să mă umpli de tristețe. Cam acesta a fost rezumatul a ceea ce s-a întâmplat între noi.
Când mă uit înapoi la tot ceea ce am trăit,mi se umple sufletul de supărare.Credeam că noi doi ne potrivim,dar din păcate, m-am înșelat.
Am trecut prin atâtea faze de durere în această despărțire:furie, tristețe, confuzie,dezbatere,dar acum mă simt cu adevărat dezamăgită.
Mă urăsc pentru că am putut să te iubesc atât de mult. Sinceră să fiu uneori meritam mai mult și știi și tu asta. Ți-am permis să mă rănești, să mă jignești și să îmi pui în gură cuvinte pe care nu le-aș fi spus niciodată.
M-ai făcut să mă simt vinovată pentru că te-am jignit,iar asta mă doare...Am preferat de fiecare dată să fiu rănită,ca tu sa fii bine.
Nu am răspuns la întrebări care ar putea să te rănească și chiar dacă m-a durut am ținut de fiecare dată tot în mine, pentru că am fost și sunt o persoană foarte puternică. Am făcut toate acestea doar ca să te feresc pe tine de probleme.
M., căci așa am preferat să te numesc,ai intrat în viața mea, tocmai când îmi era frică ,tocami când eram în genunchi,cu inima distrusă. Nu am putut înțelege niciodată povestea ta, m-am simțit înșelată și mințită din nou.
Nu înțelegeam de ce ai ales tocmai o inimă frântă când tu ești deja vindecat. Și fricile mele începeau să se întindă, mă făceau să mă gândesc la tot felul de lucruri ce nu îmi dădeau pace.
Întotdeauna am să trăiesc cu o durere în suflet. Aceea că nu am putut să îți văd plânsul atunci când mi-ai zis că te-ai închis în cameră și ai început să plângi după mine, aproape de Crăciun. Niciodată nu am văzut cât de mult m-ai iubit.
Și au trecut ani,luni,zile și ți-ai asumat responsabilitatea de a pleca din viața mea. Acum această perioadă a devenit o adevărată lecție de viață. Și îmi pare rău pentru tot răul pe care ți l-am făcut la rândul meu,dar vreau să mă înțelegi și să mă respecți la fel cum și eu o fac.
Apreciez comportamentul tău și modul cum ai fost crescut. Pentru că în ciuda a ceea ce a fost între noi,tu te-ai comportat foarte frumos și nu m-ai vorbit de rău.
Te iubesc om frumos și toată viața am s-o fac. Dar pentru moment trebuie să îmi iau adio și să mă gândesc mai mult la mine,la fel cum și tu te gândești mai mult la tine.
Sinceră să fiu nu știu dacă îți pare atât de rău că îți spun toate cuvintele acestea pictate din rai, pentru că am înțeles că nu te mai interesează și îți respect decizia.
Poate m-ai iubit. Dar nu m-ai iubit așa cum aveam nevoie să fiu iubită când a trebuit să mă iubești. Nu ai avut grijă de mine când a trebuit să ai grijă de mine pentru ca eu sa rămân. Nu erai acolo când zilele erau grele și amare pentru mine, când nopțile păreau eterne pentru că mă simțeam singură,dar chiar și așa ai preferat să stai cu altcineva decât să mă asculți.
Nu vreau să îndrăznești să negi,iar dacă o faci, spune-mi,de cât timp mă cunoști? Ai idee despre lucrurile care s-au întâmplat în viața mea pentru care mi-am schimbat comportamentul? Nu,habar nu ai, pentru că nu te-ai interesat. Înțeleg,am greșit foarte mult, te-am rănit,dar tu ai fost cel care a luat această decizie,tu ai provocat răul. Tu ai ales să pleci primul. Tu nu știi cine sunt cu adevărat, pentru că nu m-ai întrebat niciodată dacă m-a rănit ceva,nu m-ai ascultat niciodată. Nu ai fost curios de tristețea din ochii mei.
M-ai făcut să mă simt atât de singură...Poate că nu te doare să citești asta,poate nu vei citi vreodată,dar nu regret că mi-am luat tot curajul și că am plecat de lângă tine. Mi-a fost foarte greu, m-am gândit la deciziile mele în ceea ce te privește,multe nopți în care mi-a fost greu să adorm, pentru că simțeam că nu mă iubești,că am eșuat, că nu sunt suficientă,toate acestea pentru că nu te-ai oprit niciodată să te gândești că poate ai făcut ceva greșit.
Te-ai obișnuit să fii iertat și să fii primit de fiecare dată înapoi. Te-am acceptat,am avut răbdare,am făcut tot posibilul pentru tine, pentru noi.
Dar tu nu ai apreciat.
Ce trist că ți-ai dat seama prea târziu cât valoram. Și ai preferat să pleci tu primul, înaintea mea. Iar acum trebuie să te părăsesc și eu,ca să știi ce ai pierdut cu adevărat."