4 luni în brațele infernului VOLUMUL II-Drumul înapoi spre mine

Capitolul 21

"𝑷ă𝒄𝒂𝒕𝒖𝒍"


15.𝓲𝓾𝓷𝓲𝓮.2021...

"𝙉𝙪 𝙤 𝙨ă-ț𝙞 𝙢𝙖𝙞 𝙨𝙘𝙧𝙞𝙪...𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙘ă 𝙣𝙪 𝙫𝙧𝙚𝙖𝙪 𝙨ă 𝙩𝙚 𝙢𝙖𝙞 𝙙𝙚𝙧𝙖𝙣𝙟𝙚𝙯. 𝙉𝙪 𝙫𝙧𝙚𝙖𝙪 𝙨ă 𝙙𝙚𝙫𝙞𝙣 𝙞𝙣𝙨𝙞𝙨𝙩𝙚𝙣𝙩ă, 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙘ă 𝙣𝙞𝙘𝙞 𝙢𝙞𝙚 𝙣𝙪 𝙞̂𝙢𝙞 𝙥𝙡𝙖𝙘 𝙤𝙖𝙢𝙚𝙣𝙞𝙞 𝙞𝙣𝙨𝙞𝙨𝙩𝙚𝙣ț𝙞...𝙣𝙪 𝙫𝙧𝙚𝙖𝙪 𝙨ă 𝙛𝙖𝙘 𝙥𝙖𝙧𝙩𝙚 𝙙𝙞𝙣 𝙘𝙖𝙩𝙚𝙜𝙤𝙧𝙞𝙖 𝙖𝙨𝙩𝙖...𝘾𝙖̂𝙣𝙙 𝙖𝙞 𝙨ă 𝙥𝙧𝙞𝙣𝙯𝙞 𝙘𝙪𝙧𝙖𝙟𝙪𝙡 𝙣𝙚𝙘𝙚𝙨𝙖𝙧 𝙨ă 𝙞̂𝙢𝙞 𝙨𝙘𝙧𝙞𝙞,𝙚𝙪 𝙩𝙚 𝙖ș𝙩𝙚𝙥𝙩 𝙢𝙚𝙧𝙚𝙪 𝙘𝙪 𝙗𝙧𝙖ț𝙚𝙡𝙚 𝙙𝙚𝙨𝙘𝙝𝙞𝙨𝙚 ș𝙞 𝙥𝙧𝙚𝙜ă𝙩𝙞𝙩ă 𝙨ă 𝙩𝙚 𝙖𝙨𝙘𝙪𝙡𝙩."

_________________________________________

Știm că urma să vină ziua cea mare.
În urmă cu un an, mi-am legat inima de cel mai sincer și mai curat om. Un bărbat adevărat ce m-a făcut fericită atâta timp,chiar și după despărțire.
M-a făcut să simt,într-un an ce nu m-a făcut nimeni să simt niciodată. A stat mereu să mă întrebe dacă sunt bine,a stat să îmi vorbească frumos,chiar și după ce l-am lăsat baltă atât de mult timp.
A avut respect față de mine,iar eu fidelitate, față de el. Ne-am respectat reciproc,chiar și după trădare.
A fost vina amândurora pentru tot ceea ce s-a întâmplat între noi. Nu dau vina pe el în totalitate. Și eu am greșit,poate chiar mai mult decât a făcut-o el.
Nu am putut renunța la prietena mea,dar nici la el. Dumnezeu a hotărât să renunț la el, și să o păstrez pe prietena mea. Asta a fost cea mai mare lecție de viață pe care am primit-o vreodată. A fost foarte dureros să aleg între două persoane foarte importante.
Pentru mine el era totul,era universul meu,locul unde mă simțeam în siguranță,mă simțeam fericită în preajma lui,chiar și de la distanță.
Iar prietena mea a fost acolo când nimeni nu a fost,avem atâtea amintiri împreună care nu se pot șterge niciodată. A stat nopți la rând ca să mă facă fericită,a ales să renunțe la ea pentru fericirea mea, a făcut mereu în așa fel încât să îmi fie bine.

_________________________________________

𝐀𝒄𝒖𝒎 𝒊̂𝒏ț𝒆𝒍𝒆𝒈𝒆ț𝒊 𝒅𝒆 𝒄𝒆 𝒏𝒖 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒂𝒎 𝒔𝒂 𝒓𝒆𝒏𝒖𝒏ț 𝒍𝒂 𝒖𝒏𝒖𝒍 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒆𝒊? 𝑴𝒂𝒊 𝒃𝒊𝒏𝒆 𝒓𝒆𝒏𝒖𝒏ț𝒂𝒎 𝒍𝒂 𝒎𝒊𝒏𝒆,𝒅𝒆𝒄𝒂̂𝒕 𝒍𝒂 𝒆𝒊.

_________________________________________

Ambii dintre noi am fost bolnavi de o dragoste imposibilă. Am fost doi copii,care de abia acum au început să se maturizeze.
Am avut și momente în care am urât tot la el.
Am vrut sa sufere la fel cum am suferit eu din cauza lui. Am vrut să plătească pentru fiecare trădare, pentru fiecare lacrimă vărsată pentru iubirea lui.
Pentru fiecare dată când m-am simțit nesigură pe mine, pentru fiecare dată când mă simțeam urâtă din cauza lui. Pentru fiecare dată când l-am văzut cu altă fată, fericit. Pentru tot răul pe care mi l-a făcut,voiam să plătească.
Dar, mi-am amintit că el m-a învățat că un om bun,întotdeauna iartă,și m-am liniștit sufletește, pentru că știam că nu merită să sufere cum am suferit eu.
Fiecare om are demoni interiori, știam că nimeni nu este perfect,era normal să greșească,era normal să greșesc.
Era mult prea dureros să simtă ce am simțit eu din cauza lui. Nu voiam să îl fac să sufere,nu cum a făcut el cu mine. Și a fost greu. A fost o perioadă foarte grea fără el,fără iubirea lui,dar m-am împăcat cu alegerea făcută.
L-am cunoscut când am avut cea mai mare nevoie de iubire și a plecat când m-am așteptat cel mai puțin.
Am trecut prin atâtea împreună,chiar și de la distanță. Pentru mine,M. înseamnă TOTUL.