4 luni în brațele infernului VOLUMUL II-Drumul înapoi spre mine

𝑫𝒓𝒖𝒎𝒖𝒍 𝒊̂𝒏𝒂𝒑𝒐𝒊 𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒎𝒊𝒏𝒆

             
                       𝑫𝒓𝒂𝒈𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖,

   Ai devenit atât de special, încât am avut nevoie de tine în fiecare zi,am nevoie de un mesaj de la tine,am nevoie să-mi spui că te descurci bine și că nu ai încetat să te gândești la mine. Îmi place că după atâta timp în care ne-am iubit,acum nici măcar nu mai suntem prieteni. Îmi place că am fost "prietena ta"(pe interes),dar acum am ajuns la concluzia că niciodată tu nu ai fost pentru mine.
   Mi-a fost frică că te-ai apropiat de mine,doar de dragul tatălui meu,și a gradului mare pe care îl are în poliție.
  Și cea mai mare greșeală a mea a fost să știu asta. Pentru că știam, știam că nu ești pentru mine. Eram atât de naivă să cred că mă iubești, că măcar odată în viața ți-a păsat de mine și te interesa ceea ce făceam.
  Nu o să te mint, mi-ai dat speranță și asta era ceea ce căutam eu la vremea aceea. Dar nu mi-ai dat niciodată dragoste, doar speranță,doar mici bucăți de iluzie care au servit doar să mă ajute să mă vindec,dar fără să mă vindece complet,doar să mă rănească inconștient de mult. Știam că nu ești pentru mine, pentru că nici eu nu sunt pentru tine. Eu te-am vrut,dar tu nu.
  La mine,nu exista varianta de a alege unul dintre băieți, pentru mine erai doar tu. Dar,tu ai avut atât de multe opțiuni,iar partea cea mai proastă este că nu am fost niciodată printre ele. Nu te învinovățesc pe tine,de fapt, mă învinovățesc pe mine, pentru că lucrurile se pot schimba.
  Acum am descoperit că nu m-ai iubit niciodată și trebuie să fiu în regulă cu asta, chiar dacă mă doare, pentru că nu a fost vina ta,ci a mea pentru că am crezut în tine. Nu te mai vreau aici, pentru că vreau ceva real,cu siguranță,o iubire care nu mă consumă,o iubire care luptă pentru mine în fiecare zi,iar tu, niciodată nu ai luptat pentru mine, în ciuda tuturor, te-am căutat aproape în fiecare zi, până am obosit și am încetat să te caut, și tu nu ai mai făcut nimic pentru mine. Poate doar m-ai scos de la prieteni și ai preferat să mă uiți. De atunci,am înțeles tot.
   M-am îndrăgostit de tine și încă încerc să-mi dau seama care dintre multele motive a fost principalul pentru a mă îndrăgosti atât de mult. Să mă îndrăgostesc de tine. Nu știu dacă a fost capacitatea ta de a mă face să râd sau felul în care mi-ai vorbit mereu. Mă tot întreb dacă poate a fost momentul când te-am văzut zâmbind sau prima dată când am auzit sunetul vocii tale dulci.
  Poate că într-un fel m-am îndrăgostit de capacitatea ta de a-mi transforma problemele în lecții,de acea abilitate de a privi partea bună a anxietăților mele. M-am îndrăgostit de tine și încă mă întreb dacă a fost din cauza faptului că te-am cunoscut și mi-am dat seama imediat că viața mea de după tine nu va mai fi la fel. M-am îndrăgostit de tine, și cu siguranță de bucuria ta,sau de iubirea pe care niciodată nu ai știut să mi-o oferi.
  M-am îndrăgostit și probabil din cauza modului tău de a vedea viața. M-am îndrăgostit și nu există nicio îndoială că m-am îndrăgostit și de răceala ta,de vremurile tale proaste,de starea ta variabilă și mai presus de toate,de sufletul tău. M-am îndrăgostit de tine și de acea inimă puternică care te deosebește de toate celelalte inimi din această mare de oameni.
   Ți-am iubit pielea,gura și zâmbetele tale. Am vrut să mă pierd în tine cu ușurința unui copil într-un labirint. Am iubit tăcerile tale,secretele tale și modul tau aproape nemilos de a mă face să-mi amintesc de tine. Mi-au plăcut gusturile tale de muzică. Mi-a plăcut că nu ești perfect, deși eu așa te vedeam. Mi-a plăcut că în fiecare zi erai diferit, fără a înceta să fii tu însuți. Mi-a plăcut pasiunea ta pentru istorie. De la tine am început să învăț și eu și să îmi placă.
   Ți-am iubit sinceritatea în fiecare "te iubesc", zilele tale de nehotărâre,de zilele când te duceai la liceu și îți făceai de fiecare dată timp să vorbești cu mine la telefon,chiar și în zilele când eu nu puteam și mă zăpăceai cu mesajul "pot să te sun".
   Mă simt vinovată pentru fiecare dată când ți-am spus că nu pot să vorbesc, pentru dățile când eu nu îmi făceam timp, deși tu îți făceai.
  Mi-a plăcut absența ta, puținul timp pe care mi l-ai dedicat. Te-am găsit mereu, în fiecare carte pe care am citit-o, în fiecare melodie ascultată. Și acolo, în acel spatiu de litere și de cuvinte,am vrut să intru și să stau cu tine. Mi-au plăcut aparițiile tale în mintea mea, în fiecare melodie romantică pe care o ascultam de dorul tau. Te-am iubit fără să îți spun, țipând la tine din când în când, fără să mă auzi, pentru că ești închis în tăcerile tale.
  Mi-a plăcut că suntem diferiți făță de restul,nevoia ta nulă de a nu mai fi așa cum ești, fără alt scop, decât să mă faci să văd lumea altfel, în timp ce am văzut că lumea te admiră. Am iubit atât de multe lucruri,toate ale tale. Pasiunea ta unica pentru poliție, pentru criminalistă.
  Îmi aduc aminte chiar și acum,orele în care aveai nevoie să îmi scrii sau toate acele cuvinte în care mă alintai. Serile când ploua și ca să nu îmi fie teama mă întrebai dacă "vrei sa te sun?". Te-am iubit și poate că încă o fac. Este una dintre acele decizii de care nu vreau să mă despart. Pentru că ești unic, și deși nu ești aici și nu ai de gând să te întorci, încă te respect.
   Dar cred că este timpul să plec și eu. Să mă întorc înapoi spre mine.
  𝑷𝒆 𝒅𝒓𝒖𝒎𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖.
  Deși am rămas cu lucruri pe care mi-ar fi plăcut să ți le dau și să le spun, plec. Și nu înțeleg de ce ne-am îndepărtat atât de rău, pentru că nu m-ai pierde niciodată, deoarece aș fi hotărâtă de o mie de ori să fiu a ta față de toți ceilalți și că aș fi luptat de câte ori ar fi fost nevoie pentru a fi cu tine.
   Să rămân cu dorința de a fi primul tău sărut dimineața și ultimul seara și de a fi motivul pentru cel mai sincer zâmbet al tău. Am rămas cu dorința de la o zi la alta de a fi mai bună doar pentru tine, și din suflet aș fi făcut-o,dar a venit momentul când mi-am dat seama că nu pot să caut fericirea în același loc în care am pierdut-o. Nu plec pentru că nu te mai iubesc sau pentru că sunt disperată după iubirea ta,plec pentru că de data aceasta am decis să mă iubesc înaintea ta.
   Să știi că nu am să uit niciodată iubirea alături de tine. Chiar dacă au fost doar câteva luni. Alături de tine am înțeles ce înseamnă să iubești pe cineva. Am înțeles că iubirea este cel mai frumos lucru pe care ți-l poate oferi viața. Alături de tine am înțeles că o îmbrățișare de la distanță poate vindeca chiar și cea mai urâtă rană. Asta este dragostea,a privi acea persoană și a înțelege că doar pe ea o iubești cu adevărat. Datorita ție,am zâmbit din nou, și mi-ai acoperit acele răni cu iubirea ta sinceră. Dar m-ai rănit și tu la rândul tau. Și acum nu mai pot acoperi singură acele cicatrici enorme.
   Sinceră să fiu,da,te vreau. Chiar dacă te urăsc pe zi ce trece mai mult pentru absența ta. Te doresc atât de mult. Mai mult decât vrei știi vreodată. Vreau brațul tău puternic în jurul corpului meu. Vreau sa te țin de mână și să ne plimbăm la apus, într-un parc. Vreau să-ți pese de mine. Te vreau. Și numai pe tine. Ești singura persoană care m-a făcut să fiu așa. Dar știu că nu putem să fim împreună. Mi-am dorit începuturi de poveste,dar tu nu.
  Îmi doresc să mă săruți în timpul unei ploi puternice, să îmi faci să dispară toată frica. Vreau să mă săruți sub așternuturi albe ca și cum toată lumea dispare din jurul nostru. Vreau sa petrec fiecare zi cu tine. Vreau să mă îmbrățișezi atât de tare încât să nu pot să respir. Vreau sa adorm în brațele tale,sau pe FaceTime atunci când nu ne putem vedea. Vreau să te vad zâmbind. Vreau să te văd gelos. Vreau să fiu motivul pentru care zâmbești. Vreau să te vad nervos. Vreau să văd cum pleci la academie,iar atunci când te întorci acasă să stăm doar noi doi. Vreau să te gândești la mine în fiecare secundă, așa cum mă gândesc și eu la tine. Vreau să mă ții în brațe și să-mi spui că totul va fi bine și vreau să am încredere în tine.
  Vreau să facem prostii împreună și să fim ciudați împreună. Nu vreau să te uit. Vreau să fiu lângă tine, să îți șterg lacrimile, să te țin în brațe, să locuim împreună,sa avem o casă împreună, să fim fericiți împreună. Vreau să vedem împreună răsăriturile și apusurile. Vreau să stau trează toată noaptea și să râd cu tine. Îmi doresc atât de mult să fiu cu tine și vreau să te simți la fel.
  Dar cel mai important, vreau să mă iubești așa cum nimeni altcineva pe lume nu mă iubește.
  Vreau să fiu persoana cu care vrei să fii mereu, să-mi vezi ochii și să crezi că sunt cei mai frumoși. Vreau să-ți sărut și să-ți musc buzele atât de ușor încât să te facă să simți cât de special ești,vreau să mă uit la fiecare detaliu al tău,vreau să te văd zâmbind, să te fac să gemi de plăcere.
   Vreau să îmi spui tot ceea ce nu ai spus nimănui,vreau ca mâinile mele să se încurce în jurul gâtului tău când te sărut. Vreau să te sărut și să te fac să te simți cu adevărat bărbat,iar tu sa îți pierzi mințile. Vreau să îți iubesc nebunia, să mă simt în siguranță în brațele tale.
  Vreau să îmi spui cuvinte frumoase cu timpul,dar vreau să mi le spui din tot sufletul. Nu o să vreau banii tai,nu o să vreau cadouri scumpe. Vreau doar să îmi fii alături. Vreau să mă mândresc cu tine,vreau să mă îndrăgostesc de tine, să știu în ce moment ți se oprește respirația, când vrei sa fii cu mine știind că nu sunt un om chiar atât de perfect.
   Vreau intimitatea ta, să te distrezi și să nu te simți închis cu mine. Vreau să ieșim împreună, să descoperim totul împreună. Să-ți cunosc sentimentele și să am grijă de tine atunci când ești trist. Nu vreau să-ți interzic nimic și nu îți voi interzice niciodată,dar vreau și bunăstarea ta,nu vreau să fiu mama ta, vreau să fiu iubita ta,vreau să-ți fiu totul. Dar din păcate asta este doar un vis. Căci tu nu mă iubești la fel cum o fac eu.
   Mi-ai promis că mă iubești, mi-ai spus că îți pasă. Ai spus că nu o să mă părăsești niciodată, că vei fi mereu acolo. Eram noi doi împotriva lumii,sau așa am crezut că va fi întotdeauna,dar tot ce mai rămâne sunt eu și promisiunile pe care nu le-ai putut ține. Ne-am făcut toate aceste planuri și am visat la ziua noastră,dar acum mă întreb dacă a fost totul doar un joc?
  Toate momentele pe care le-am avut și monetele pe care le-am împărtășit,cred că acum este destul de clar că nu ți-a păsat niciodată. Și iată-mă acum,doar o fată,cu inima zdrobită și singură. Mă gândesc la tot ce aș fi făcut pentru tine. Poate că nu eram suficient de drăguță,sau poate că era felul meu de a fi. Poate a fost simplul fapt că pur și simplu nu ți-a păsat.
   În seara asta, în timp ce stăteam întinsă în pat cu lacrimi care îmi curgeau pe obraz amintindu-mi de noi, mi-am dat seama că mă iubesc. Mi-am dat seama cât de crud ai fost și că nu meriți inima mea. Dragostea mea pentru tine a fost adevărată și pură,iar tu ai profitat de asta. Tu ai fost cândva bun,dar inima ta este acum de piatra. M-ai folosit și m-ai jucat pe degete, m-ai făcut să simt singură. Într-o zi îți vei da seama ce ai avut, și la cei ai renunțat. Ți-aș fi fost alaturi,orice ar fi fost. Te-am iubit cu adevărat,din toată inima,dar cred că asta nu a fost suficient. Pentru asta am ales "𝘿𝙍𝙐𝙈𝙐𝙇 𝙄̂𝙉𝘼𝙋𝙊𝙄 𝙎𝙋𝙍𝙀 𝙈𝙄𝙉𝙀".
  Mulțumesc că mi-ai părăsit viața, pentru că m-ai făcut să învăț lucruri, m-ai făcut să mă maturizez de două ori mai mult și mai presus de toate m-ai făcut să mă iubesc. Mulțumesc pentru că m-ai părăsit, deși știai de ce se întâmplă în viața mea, pentru că datorită ție am reușit să-mi depășesc singură problemele și să trăiesc cu ele. Am înțeles că din toate problemele mele în care m-ai susținut,dar nu am reușit să înving, principalul vinovat ai fost tu, pentru că te-am iubit m-ai presus decât pe mine sau pe cei dragi mie.
  Te-am iubit mai mult decât oricine pe lumea asta și nu ai știut să prețuiești ce ți-am oferit. Am lăsat toată viața mea pentru tine,am renunțat la prietenii mei,am abandonat lucrurile din familie de dragul tău, și m-ai presus de toate m-am abandonat pe mine.
  Dar m-am regăsit.
  După mult timp,sunt aici,bine. Poate că încă sunt în curs de a te uita, uitând amintirile bune,felul în care m-ai făcut să mă simt, pentru că nu meriți să fii amintit, și nu pentru că nu ai avut grijă de inima mea. Ai avut grijă de mine într-un mod ciudat și plin de minciuni,iar când ai plecat ai preferat să rămâi doar un străin pentru mine. Mintea mea știe cum ești,dar inima mea,nu. Mi-ai câștigat inima aproape întotdeauna,dar mi-am dat seama că am făcut o versiune de a ta în capul meu pe care nu o pot uita,dar știu că în realitate nu ești nici măcar cea mai mică versiune a ceea ce ești în capul meu.
   Și sper din tot sufletul ca într-o zi să îmi citești cărțile depsre tine. Să vezi cat de mult te-am divinizat. Dar acum,a venit momentul 𝒔ă 𝒎ă 𝒊̂𝒏𝒕𝒐𝒓𝒄 𝒊̂𝒏𝒂𝒑𝒐𝒊 𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒊𝒏𝒊𝒎𝒂 𝒎𝒆𝒂. A venit momentul să îmi culeg inima zdrobită de pe jos și să îmi văd de viața mea. Indiferent cât de mult m-ar durea. Îmi iau un sincer "𝓡ă𝓶𝓪𝓼 𝓫𝓾𝓷!" de la tine și fug cât mai departe.
  Să nu uiți că te iubesc și că sunt foarte mândră de tine. Pentru tot ceea ce realizezi. Pentru că ai reușit să fii iubit de atâtea fete frumoase.
   Înainte puteam sa spun că nu contează ora sau locul,căci eu voi fi mereu acolo pentru tine. Însă azi nu mai este așa,astăzi vreau sa îmi ating propriile obiective și vreau să petrec timp alături de mine și de cei dragi pe care i-am lăsat cât timp am fost cu tine.
   În schimb,o să mă bucur pentru fiecare câștig, reușită și pentru fiecare dată când vei evolua. Nu voi înceta să te iubesc,dar am nevoie de o pauză de a mă gândi la tine. O pauză pentru a mă întoarce înapoi în lumea mea,unde sunt doar eu.
   Nici nu am sa te uit. Cum să uit pe cineva care m-a învățat să iubesc, să trăiesc, să-mi aduc aminte cu drag de noi și să sper? Serios,chiar nu am cum sa uit. Te voi păstra mereu în suflet.
Pentru moment,doar îmi iau o vacanță,𝒂𝒅𝒊𝒐 𝒐𝒎 𝒇𝒓𝒖𝒎𝒐𝒔...
       𝑰̂𝒎𝒊 𝒗𝒐𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒊𝒏𝒖𝒂 𝑫𝑹𝑼𝑴𝑼𝑳 𝑰̂𝑵𝐀𝑷𝑶𝑰 𝑺𝑷𝑹𝑬 𝑴𝑰𝑵𝑬...