3~

35 1 12
                                    

Mi-am mărit ochii, începând să tremur. Era Zack. Însă, era plin de sânge.

JAYDEN!

— Z-Zack? Um.. ești... ~ Hector

— Taci. ~ Zack
Spuse nervos, venind spre mine.

Mă dau ușor în spate până mă lipesc de dulap. Zack ajunse în fața mea. Era la câțiva centimetri de mine. M-a luat de încheietura mâinii, strângând puternic, și m-a aruncat pe canapea. S-a pus peste mine începând să mă dezbrace.

Nu... Nu din nou!

— Z-Zack..! L-lasă-mă! Te rog! ~ Hector

— Ți-am zis să TACI! ~ Zack

Începusem să tremur mai rău.
Zack începu să se dezbrace și el. Peste puțin, am auzit ușa de  la intrare. Am rămas șocat când am văzut cine a intrat.

— Zack... Ușa-       ~ Hector

— Parcă ți-am zis să... ~ Zack
Când și-a întors capul, nu a apucat nici să-și termine propoziția. A rămas la fel de șocat ca mine.
.
.
Între timp, acum câteva ore :
.
.

Hector venea aproape tot timpul la el. Îl vizita foarte des. Ceea ce nimeni nu știa, însă, era faptul că nu era mort.
Se afla în cosciug. Era întuneric...frig... Era îmbrăcat într-un costum gri, așa cum îi plăcea. Ceva, se întâmplase. Inima începu să-i bată din nou. Începu să respire. Nu peste mult timp, însă cu greu, deschise ochii.

Unde...? Agh... Capul...

Își spuse în gând.

Era atât de slăbit încât abia reușea să respire. Lipsa de oxigen, însă, urma să fie o problemă. În câteva minute aerul respirabil avea să dispară, devenind, în schimb, dioxid de carbon.
Peste puțin, și-a dat seama că trebuie să iasă de acolo.
Încercând din greu să-și facă puterile să-l asculte, reuși să dea capacul la o parte. Peste el căzu pământ. A săpat până sus, cu puțina putere avută. În final, a ieșit la suprafață și s-a întins pe iarbă, respirând greu. Era extenuat.
Zăcea pe pământ, încercând să-și adune forțele pentru a se ridica.
Într-un final, reuși să stea în picioare. Oliver  trebuia să ajungă acasă, până la urmă.
Începu să meargă lent spre casă. Respira sacadat și se chinuia să facă până și cel mai mic pas. Deși îi luase mult, ajunse într-un final acasă. Locul de unde a lipsit atât amar de vreme.

În sfârșit...!

Își spuse în gând.
Când a întrat în curte, un sentiment cunoscut l-a cuprins. Avea un gol în stomac. Deși era acasă, simțea un sentiment ciudat.
.
.
Oliver pov :
.
.
Mergeam greu. Nu puteam nici măcar să vorbesc. Abia respiram. Însă trebuia să ajung acasă.
Un sentiment puternic, ca un gol adânc în stomac, m-a cuprins în secunda în care am intrat în curte. După alte câteva minute, am ajuns în fața ușii.
Mă uitam la clanță, fără a face nimic altceva. Am deschis ușa, intrând în casă.
Când am văzut ce se întâmplă, am rămas șocat.
Zack peste Hector. Hector tremura și opunea rezistență. Zack îl ținea și îi spunea să tacă.

Zack... Jur că de data asta, te omor!

Înainte să apuc să spun ce gândesc, am leșinat, căzând pe podea. Eram mult prea slăbit...
.
.
Hector pov :
.
.
Am halucinații? Sau acela este nimeni altul decât Oliver?
Probabil se trage de la somn. Cred că până și creierul meu a obosit. Însă... Zack vede același lucru...

— O...Oliver? ~ Zack

— Deci nu visez-       ~ Hector

Zack începu să râdă.
Am încercat să fug, crezând că are garda jos. Însă m-am înșelat. Cu o mână mă ținea, iar cu cealaltă se ocupa de Oliver.
A făcut televizorul și măsuța să dispară. Pe urmă, prin telechinezie l-a făcut să plutească până l-a lipit de perete. L-a legat mai apoi de perete, cu mâinile în sus și cu picioarele despărțite.
Cu toate că încercam din greu să scap din ghearele lui, am sfârșit violat, ca în fiecare zi de altfel.
.
.
.
.
.
A ținut-o așa în jur de două ore. Simțeam cum mor. Nu mai puteam. În acel moment, se trezi și Oliver. Când crezusem că Zack terminase în sfârșit, a băgat-o mai tare și m-a violat mai rău ca niciodată. Îl puteam simți pe Oliver.. Era nervos, dar mult prea slăbit pentru a face vreo mișcare. Se uita la noi cu ură în suflet.
Peste puțin, Zack mă lăsă. S-a îmbrăcat, ducându-se la Oliver.

— Oow! Ți-am lipsit? De aceea te-ai întors la mine? Ce drăguț din partea ta. Din păcate pentru tine, se pare că e timpul să-ți răsplătesc "bunătatea". ~ Zack
Spuse fascinat de starea lui Oliver.

— Nu știi la ce mă refer? Speram să-ți fi dat seama mai rapid. ~ Zack

Luase o brichetă și un deodorant. Inițial, nu mi-am dat seama ce vrea de fapt să facă. Însă, când am auzit cum țipă Oliver și am văzut cu ochii mei, am rămas stană de piatră. Zack îl...
.
.

Va urma...

.
.

Vieți ascunse IIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum