Vieți ascunse II

5~

Oliver și-a pus piciorul pe cadavru și a spus, însetat de răzbunare :

- Oliver, s-a întors! Iar Zack, e mort. ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA! ~ Oliver
Spuse și începu să râdă malefic.

Au rămas șocați. Nimeni nu știa cum e posibil. Însă, fericiți că scăpaseră de Zack, au ieșit aclamând și aplaudând din camere.

Când îl văzu pe Oliver în fața ușii, crezu că are halucinații din cauza faptului că era mereu slăbit. Așadar, după ce Zack terminase cu el, a fugit direct în cameră și s-a culcat.
Aclamațiile celorlalți, însă, îl treziră. Crezând că ceva rău s-a întâmplat, ieși din cameră curios și speriat în același timp. Când l-a văzut a doua oară, a știut că nu este un simplu vis. A știut că nu are halucinații. A știut că iubirea vieții lui, nu a murit cu adevărat.

- Oliver... OLIVER! ~ Hector

Lacrimi de fericire începu să i se scurgă pe față.
Slăbit fiind în continuare, a mers cât de repede a putut până la Oliver.
.
.
Hector pov
.
.
Aclamațiile celorlalți m-au trezit din somn. Nu credeam ce văzusem în fața ochilor. Oliver era mort- Era imposibil să vină acasă.
Am ieșit din cameră curios și speriat. Când l-am văzut jos, cu piciorul peste cadavrul lui Zack, am știut că nu visez.

- Oliver... OLIVER! ~ Hector

Începusem să plâng. Erau însă lacrimi de fericire.
Am mers la el cât de repede mi-a permis corpul. Adică, nu prea repede. Când m-a văzut, m-a tras într-o îmbrățișare lungă, fără a scoate un singur sunet.

- Nu știu ce ți-a făcut monstrul ăsta, dar acum s-a dus. Pe vecie. ~ Oliver

- Nu-mi vine să cred... Visez? Dar, ești chiar aici, în brațele mele. Credeam că te-am pierdut de tot! Cum e posibil să te fi întors? ~ Hector

- Cred că știu eu.. ~ Jayden
Spuse, ieșind din spatele celorlalți care erau adunați prin toată sufrageria.

- Tu... Pleacă de lângă Hector! Nu-ți ajunge cât rău ai făcut? Ai complotat cu Zack împotriva mea ca să ce?! Uite ce ai făcut... ~ Oliver
Spuse și mă băgă în spatele lui.

- Știu... Am făcut alegeri proaste. Dar, am încercat să-mi îndrept greșeala! ~ Jayden

L-am tras ușor pe Oliver de braț și am spus

- Are dreptate. Cumva... În ultimele zile a încercat pe cât de mult posibil să mă protejeze. La fel a făcut și cu Celinne! S-a luptat cu Zack pentru că voia să mă violeze. Mi-a dat timp să fug și să mă ascund. Știu că a făcut mult rău, dar a încercat să ne apere când și-a dat seama că a greșit... ~ Hector

Oliver s-a uitat la Jayden, la mine, pe urmă la Jayden din nou.

- Ai noroc că ești fratele meu pierdut. Altfel, erai următorul pe listă. ~ Oliver
Spuse și arătă către cadavrul lui Zack.

Jayden s-a apropiat de Oliver și l-a luat în brațe.
.
.
Oliver pov
.
.
În clipa în care m-a luat în brațe am simțit un sentiment ciudat. Un sentiment de...siguranță. Atunci a fost clipa în care am realizat că lui chiar îi pare rău. Că nu a știut la început. Că a încercat să își repare greșelile. Atunci am realizat că el chiar a vărsat lacrimi reale și că s-a simțit prost cu adevărat.

- Ești liber să spui ce și cum. Sunt extenuat încă de când am venit. Dă-i bătaie. ~ Oliver

- Tind să cred că la mijloc este profeția. Cel Ales nu moare niciodată. Inima ți s-a oprit temporar, ca un fel de apărare împotriva rănilor pe care le-ai suferit în luptă. Însă, fiind Alesul, ultimul spirit din specia ta și având o vârstă de peste 2000 de ani, ai supraviețui. Creierul mergea, deși inima s-a oprit. Nu puteai să te miști, sau să simți ceva, dar puteai auzi ce se întâmplă în jurul tău. Chiar dacă auzul era destul de redus. ~ Jayden

N-am mai zis nimic. Avea dreptate. Eram prea puternic pentru moarte definitivă.

- Ar trebui să te odihnești. Nu e ușor să reînvi. ~ Jayden
Spuse Jayden și râse ușor.

- Acum că am scăpat de Zack, pot să dorm? Când vreau?? ~ Hector

- Stai o secundă... Ce ți-a făcut Zack în lipsa mea? ~ Oliver

- Întrebarea adevărată este ce NU mi-a făcut... ~ Hector

- Cât am lipsit?! ~ Oliver

- Aproape un an- ~ Jayden

- Mă duc să mă culc inapoi că sa fac un an fix? ~ Oliver
Spun și încep să râd ușor.

- Ar fi bine să te odihnești. Deși ești extrem de puternic, corpul tău nu este antrenat îndeajuns de mult ca să îndure toate lucrurile prin care ai trecut. ~ Yu

- Da sensei. ~ Oliver

- Oliver. I-am spus lui Celinne să nu iasă din cameră până nu vin eu la ea. A fost atât de speriată încât a stat acolo câteva zile. Jayden s-a ocupat de mâncare și apă. Mi-a fost atât de frică de Zack, încât am lăsat-o în cameră singură ca Zack să vină la mine, nu la ea. ~ Hector

- Goddammit. Omul ăsta și-a meritat moartea cu desăvârșire. ~ Oliver

L-am luat pe Hector în brațe, stil mireasa și am mers la camera lui Celinne. Hector a intrat primul.
.
.
Hector pov
.
.
- Am o veste bună și o veste uimitoare. Cu care să încep? ~ Hector
Zise Hector fericit.

- Cu cea bună! Pe cea uimitoare las-o la final. ~ Celinne

- Celinne. Am scăpat de Zack! ~ Hector

A rămas șocată. Începu să plângă de fericire. Am luat-o în brațe și am pupat-o pe frunte.

- Ești pregătită de vestea uimitoare? ~ Hector

- Ce poate fi mai bine decât faptul că am scăpat de Zack?? ~ Celinne

- Adică nu sunt mai bun decât Zack? ~ Oliver
Spuse Oliver când intră în cameră.

Rămase fără cuvinte. Lacrimile curgeau fără oprire.

- T-tata... TATA! ~ Celinne

I-a sărit direct în brațe.

- D-dar c-cum?? ~ Celinne

- Fetița mea a crescut atât de mult... Acum o să fiți bine. Am scăpat de Zack odată pentru totdeauna. ~ Oliver

- Credeam că... dar erai... cum...? ~ Celinne

- Nu mai contează acum. Tot ce contează e că suntem împreună din nou și că Zack e mort. ~ Oliver
.
.
💥SkipTime💥
.
🌹Oliver pov :🌹
.
.
Stăteam în cameră cu Hector și Celinne. De când am scăpat de Zack am început să petrec mai mult timp cu familia. Deși a trecut destul, cam șapte luni, Hector și Celinne par să fie afectați în continuare. Vor trece greu peste traumele cauzate de Zack.
Cum stăteam și vorbeam, râdeam și bârfeam în familie, un ciocănit se aude.

- Intră. ~ Oliver
Spun curios.

În cameră intră...
.
.

Va urma...

.
.