OBSESSED

Unsprezece

SAGE

Când mă întorc de la bibliotecă, îl găsesc pe Marcus în bucătărie, caută prin frigider.

— Era și timpul să apari cățea nesuferită!

Mârâie el și trântește ușa frigiderului. Înghit în sec și încerc să-l evit, dar se pune în față mea și mă apucă de braț.

— M-am saturat de tine, și de prostiile tale ! Te omor!

— Marcus, dă-mi drumul!

Încerc să evadez din strânsoarea lui, dar nu e așa ușor.

— Să-ți dau drumul?! ...

Urlă el .

— ...am să-ți arăt eu ! Mă trimiți în cur?! Am să te trimit eu !

Habar n-avem despre ce vorbește, dar Marcus se poartă de parcă ar fi turbat. Mă zguduie și din neatenție mă lovesc de tejghea , lovindu-mă la coapsă .

Marcus mă apucă de păr iar eu încerc să îi îndepărtez mâinile din el . Îmi dă capul pe spate.

— Idioată bună de nimic, m-ai bine dispăreai din casa asta o dată cu mama !

Lacrimi încep să-mi curgă pe obraji din pricina durerii și din pricina faptului că Marcus a pomenit de mama.

Este complicat de explicat, mama mă făcuse cu un alt bărbat, iar din cauza asta Marcus mă urăște.

Îl împing puțin după îi dau o palmă peste mâni ca să-mi elibereze părul.

— Lasă-mă în pace !

Zic eu tremurat.

Marcus îmi dă drumul și mă zmuncește la podea.

— Poate că a fost totuși un motiv bun ca Connor să ți-o tragă... așa poate înțelegi și tu că eu sunt cel care ție superior...

Îmi șterg ochii.

— ... ești dezgustătoare ! Dispari de-a ici !

Și chiar asta fac, îmi iau ghiozdanul și plec în camera mea. Când închid ușa îmi trag nasul. Însă îngheț când observ un cuțit înfipt în ușa mea .

Mă holbez la el, neștiind dacă să fug sau să mă apropii. În cele din urmă îmi fac curaj și mă apropii de el .. Îl i-au și îmi trec degetele peste caricatura făcută în lemnul ușii ce pare a fi o inimă.

O inimă?

O inimă șcarjonită în lemnul ușii mele? Cum de a fost posibil așa ceva? Chestia asta devine mult prea ciudată.

I-au cuțitul din ușă și observ că are câteva pete de sânge pe el . Îl azvârl cât colo și mă cutremur puțin.

Bine , asta nu a fost real.

Îmi scot hainele și îmbrac ceva m-ai confortabil. Mă întind pe pat și oftez . Tot ce-mi doream acum, este să mă târâi într-o groapă și să mor acolo.

Mă întorc pe o parte uitandu-mă la inima din lemnul ușii mele. Este prea ciudată toată treaba asta, și îmi dă fiori.

Telefonul meu bâzâie.

Mă întind după el și clipesc când văd un mesaj de la necunoscutul pe care știam că cu siguranță îl blocasem.

Necunoscut: Ce faci ?

Eu: Cum de poți să-mi dai mesaj?

Necunoscut: Să zicem că am tacticile mele. Să ști că nu a fost frumos să mă blochezi!