Îmi ești Antidot (BoyxBoy)

onze

Acum suntem în living și le povestesc ce s-a întâmplat. Sophie mi-a zis de vreo 5 ori că mai bine mergeam toți, dar am contrazis-o de fiecare dată. Bella mi-a tot cerut scuze că n-a putut să ne ajute, dar îi zic că n-avea ce face.

-Între timp am stabilit cum vom sta în camere. Louis cu Henric, Bella cu mine, iar Jacob a insistat că vrea singur...

Un tunet o intrerupe, dar nu mai zice nimic oricum după. Nu mă surpind alegerile de colegi de cameră, era de așteptat.

-James poate sta cu Rick.

A trebuit să mă gândesc de 5 ori pentru a fi sigur că asta a zis. Chiar speram că există alt înțeles în spusele lui Louis, dar nu.

-De ce-mi cereți imposibilul?

Zic în glumă, dar vorbesc extrem de serios. Cred că cel mai uimit dintre mine si el, este James. Știu că el mă analizează constant, dar n-am ce face.

-Louis, ai tâmpit?

Intervine Bella. Inițial poate aș fi crezut și eu că s-a lovit la cap, dar e prieten cu James, iar de aici rezultă tot. Îmi dau ochii peste cap și beau din paharul cu suc.

-Poate să stea cu mine.

Iar cu această propoziție, i-am șocat pe toți. Sincer, nu știu de ce am acceptat. Sunt curios ce plan au. Mă ridic în picioare și-i fac semn lui James să mă urmeze.

Ajungem în fața ușii și o deschid. Locul acesta îmi aduce aminte constant de ei, dar îmi place. Este locul unde pot fi eu cu ei. Nu, nu sunt schizofrenic, doar mă apropi mai mult de ei aici.

Închid ușa după el și-i arăt unde să-și lase bagajul, iar acesta mă ascultă. Se uită în jur și pare impresionat de ceea ce vede.

Podul acesta nu arată ca un pod clasic în care sunt cutii peste tot. E o cameră la propriu. Tata a venit cu ideea că ar fi frumos să aranjăm podul și a ieșit tot ce este acum.

-Ești sigur de asta?

Mă întreabă din senin. Mă uit la el și-l aprob. Eu nu-mi schimb deciziile după cum bate vântul, iar ce zic este calculat și am luat deja toate posibilățile în legătură cu posibilele distrugeri, dar James n-ar facem așa ceva.

-O singură regulă care te poate ajuta că nu găsesc acel urs și să nu te dau pe post de mâncare. Vezi acele cutii?

Îi arăt 4 cutii din spatele meu care sunt într-un colț. El se uită confuz la mine și apoi la ele, dar aprobă.

-Să nu te pună nici dracu' să le atingi. Ai înțeles?

El dă puțin reticent din cap în semn afirmativ și pot jura că l-am speriat. Eu mă îndrept spre geam și privesc prin el, ploaia de afară. Dacă aș fi fost în oraș, m-aș fi dus să mă plimb pe străzi, dar în pădure este periculos și nu vreau să mai trec încă o dată, în aceeași noapte prin ce am trecut.

Simt două brațe că mă cuprind de trunchi și mă întorc cu fața la James. Acesta mă privea inocent, dar știu deja ce gânduri are. Îmi dau ochii peste cap, iar asta îl face să mă privească ca un copil care nu și-a primit jucăria dorită.

-Mersi că m-ai ajutat.

Îi zâmbesc drept răspuns și merg în baie pentru a face un duș. Pornesc apa și-mi dau tricoul jos. Încă îmi e frig si vreau să mă încălzesc. Aud cum ușa de la baie se deschide, dar nu mă întorc. El se apropie de mine si mă cuprinde pe la spate.

-S-a întâmplat ceva?

Îl întreb și-i simt respirația pe spate. Mă întorc cu fața la el și-l privesc confuz. El începe să mă sărute pe gât, coborând până la baza pantalonilor mei pe care îi dă jos. Îmi linge membrul prin materialul boxerilor și simt cum mă întăresc cu fiecare atingere.

-James... Oprește-te.

El își ridică privirea spre mine și mă privește ironic. Îmi dă jos boxerii și începe să-mi sugă organul. Îmi trec o mână prin părul său și-l strâng. Capul meu cade pe spate, de plăcere, lovindu-se ușor de perete.

Îmi dau drumul în gura sa, înghite și se ridică la acelaș nivel ca mine. Vrea să mă sărute, dar îmi întorc capul și se oprește la timp. Se îndepărtează puțin de mine si mă privește confuz, dar nu mai zice nimic. Iese din baie si mă lasă singur.

Opresc apa, mă îmbrac și merg după el. Îl găsesc, stând la geam și privind afară. Nu mai plouă și începe să se încălzească.

Mă apropi de el, iar când îl ating pe umăr, tresare și se întoarce cu fața la mine. Mă privește ușor trist și se întoarce cu fața la geam.

Pun mâna pe mânerul geamului ceea ce-l face să se dea puțin în spate. Deschid geamul și ies pe el, îi fac semn să mă urmeze și mă ascultă. Cobor pe o terasă și el vine după mine. Deschid ușile duble și intrăm înăuntru.

-Wow. Ce-i cu camera asta?

Mă întorc cu fața la el, dar nu zic nimic. Asta e o cameră nefolosită de aici. E singura cameră care mă face să mor pe interior. Aici stăteam mereu cu frații mei. E o cameră construită și după preferințele lui Will și-mi aduce aminte mult de ei.

El se duce la ușă, dar când o deschide dă de un perete. Se întoarce la mine și mă privește confuz. Mă duc la un sertar și scot o poză cu frații mei. I-o înmânez și el o analizează.