Îmi ești Antidot (BoyxBoy)

dix-neuf

Ne întoarcem acasă la mine și intrăm în bucătăria pe care va trebui s-o curãțăm. Aici, fetele, au pus pe masă oasele și le verifică. Mă bucur că au pus craniul separat. Am un plan special pentru el.

-Ce ați făcut cu restul corpului?

Pune întrebarea Sophie și încearcă să găsească răspunsul pe fețele noastre, dar nu reușește. Îmi dau ochii peste cap și analizez ce au secționat.

-L-am ars până la cenușă. Trebuie să lăsăm oasele la uscat și după să le zdrobim până le facem praf.

Le explic fetelor, iar amândouă fac schimb de priviri. Sophie pleacă pe ușă, zicând că vrea să facă un duș, iar Bella rămâne și privește în gol.

-Plecăm și noi. Sună-mă dacă ai nevoie de ceva.

Mă anunță Louis și ies toți 3 din bucătărie, iar mai apoi, din casă. Mergem în centrele noastre și face fiecare câte-un duș pentru a spăla mirosul de putrefacție.

Aud ușa de la camera mea, iar pe ea intră Bella. N-a intrat pe la Jacob, deci nu vrea să știe că este aici. O privesc confuz, dar ea se așează pe pat și privește podeaua.

-Bella? Regreți ce-am făcut?

Ea dă instant negativ din cap și pare sigură pe asta, atunci chiar nu mai știu ce să zic.

-Ne spui totul, nu-i așa? Adică, dacă, printr-un miracol, te-ai atașa ceva mai mult de un băiat, ne-ai spune, nu?

O privesc confuz și încerc să-mi dau seama dacă se referă la James sau la altceva. Mă așez lângă ea și-o iau în brațe pentru a se simți mai confortabil.

-Te referi la James?

Ea aprobă. E bine, dar la ce mai exact? Ne-a văzut când ne-am sărutat? Cel mai probabil asta este.

-Te-am văzut când l-ai sărutat. Nu te-ai sărutat cu nimeni, iar acum tu inițiezi unul? S-a întâmplă ceva?

Mă întreabă și-și mută privirea pe mine. Pot observa că este confuză, dar și curioasă. Cel mai probabil își face sute de filme în cap.

-Bella, dacă s-ar întâmpla ceva pe acel plan, ați fi primii care ar afla, dar nu. Hai să dormim, am trecut prin multe în această perioadă.

Ea mă aprobă și iese din cameră. I-am ocolit complet întrebarea subliminală, dar n-a insistat. Mă arunc în pat și încerc să-mi lipezesc mintea. Nu pot dormi, bun!

Cum am putut dormi atât de calm când am fost la cabană? Până la urmă, singurul lucru diferit fusese James. În mod normal, aș fi stat tot timpul prin pădure și privind peisajul, dar am fost mereu pe lângă el.

Cumva, el a reușit să-l aducă pe vechiul Richard înapoi la viață, iar asta mă sperie. Am vorbit deschis cu el ceea ce nu fac niciodată. L-am salvat de multe ori, iar asta nu-mi stă în fire. Eu îmi apăr doar familia, dar de ce și el îmi e slăbiciune? Totul e atât de amețit în capul meu!

(***)

Mă trezesc, iar primul lucru pe care îl văd este tata. Mă uit confuz la el, neînțelegând de ce este în camera mea. Ori a pățit cineva ceva ori Bella a spus la toți.

În familia mea este o comunicare deschisă între toți. De la Bella la Sophie apoi la Jacob și la tata. Mai departe, la cine o fi ajuns. Vorbim orice în familie. Orice și oricine.

-Bella mi-a spus că l-ai sărutat pe băiatul ăla, James.

Deci este a doua variantă. Răsuflu ușurat și mă ridic în capul oaselor. Îl privesc și vreau să aflu de ce este aici totuși. E doar un sărut.

Poate asta aș fi zis dacă nu mi-ar fi apărut, până la sărutul cu James, imagini din acea perioadă în minte. Cred că de asta sunt și ei confuzi. N-am avut un atac de panică, n-am fugit în pustietate sau la cabană, nu m-am închis în cameră. Nimic din tot ce aș fi făcut în mod normal după un sărut.

-Nu ai asociat sărutul cu perioada de acum 7 ani?

Stau puțin pe gânduri și dau negativ din cap. Știu unde vor să ajungă. Toți au aceeași idee, dar puțin probabil să fie și adevărată.

-În ce context s-a întâmplat asta?

Îmi ridic privirea spre el și-l privesc neîncrezător. Aceasta oftează și-mi face semn să vorbesc.

-Îmi cereau iertare pentru faza cu mama. El mă place și s-a apropiat de mine, iar de acolo ne-am sărutat. Ce e cu întrebările astea?

El își dă ochii peste cap și încearcă să formuleze următoarea întrebare, iar asta înseamnă că n-o să-mi placă.

-Eu am înțeles de la Bella că ți-ai cerut scuze și pentru că l-ai lovit, iar tu asta nu faci. Ai mai vrut să-și reia Jocurile de seducție, dar a refuzat.

Deci a aflat direct de la Bella. Nu s-a mai făcut telefonul fără fir, bine de știut. Încerc să mă gândesc la ce aș putea să-i răspund. Tata nu e prost, își dă seama și de chestii pe care nu le observ.

-Nu pot explica de ce am zis aia sau de ce am acționat așa, n-am nicio explicație nici pentru mine. Unde vrei să ajungi cu această conversație?

El mă privește înțelegător și se ridică în picioare. Se uită la mine și-mi zâmbește.

-Tu ai vrut mereu să faci ceea ce vrei, dar acum ar trebui să mă asculți. Te-ai atașat de el, iar asta pot observa. Poți încerca să-mi spui de câte ori vrei că ești de piatră în fața iubirii, dar nu-i frumos să-ți minți tatăl. Poate îl poți convinge să-ți mai dea o șansă.

Zice și iese din cameră fără să aștepte vreun răspuns de la mine. Mă las pe spate și privesc tavanul plin de stele. Tocmai mi-a spus că s-ar putea să-l iubesc? N-are cum!

Eu nu pot iubii... Dar n-am dat nimănui nicio șansă pentru a-mi demonstra că am dreptate. Singurul pe care l-am lăsat a fost James, iar acum vreau să-mi mai dea o șansă. Poate chiar are dreptate... Dar n-o să mă creadă nimeni când voi zice că simt ceva pentru el.