Mafia

-17-

Era timpul sa plec la petrecere. Mara ma însoțește pana la ușă. Dintr-o data o vad cum se uita la mine si pare îngrijorată.
,,Chanel, unde îți este inelul?" Spune ea speriata.
,,Pai lam pus pe dege... Stai unde este?" Spun eu in timp ce ma panichez.
O vad pe Mara cum aleargă spre camera. Intra iar peste 2 minute iese. Nu mai arata speriata.

,,Lam găsit. Era pe masa de machiaj." Spune ea in timp ce îmi pune inelul pe deget.
,,Probabil lam dat jos când ma machia BILL." Spun eu urcând in mașina. Ii fac cu mâna Marei care stătea afara iar după plecam.
Stăteam răzămată cu capul de geam. Afara era o priveliște ca din basm. Soarele era de o culoare galben deschis cu portocaliu. Cerul era senin iar păsările zburdau fericite printre nori.

TOM POV:
Este timpul sa ma pregătesc. Chanel sigur a plecat. Cobor jos in temnița. Ii vad pe Mari si Roni șezând pe jos.
,,Ridicați-vă javrelor!" Spun eu pe un ton serios.

Când ma vad tresar si se ridica. Trebuia sa le dau drumul ca sa meargă la petrecere.
,,Tot ce aveți de făcut este sa va comportați frumos, si sa nu vorbiți despre Antonia!" Eram nervos când ii vedeam.
,,Dacă încercați sa fugiți, va zbor creierii! Mați înțeles?" Spun eu urlând.
,,Da domnule." Spun amândoi sincron.

Le fac semn la doi bodyguarzi sa vina le dea drumul.
,,Va schimbați in niște haine decente si mergeți la petrecere. Ma-ți auzit?!" Spun eu pe un ton ridicat.
Dau amândoi din cap in semn de aprobare. Bodyguarzii ii duc intro camera sa se poată schimba.

Urc din nou la etaj. Când sa dau sa intru in camera mea si a lui Chanel simt o mâna pe umăr. Ma întorc si o vad pe Linda, menajera mea personală.
,,Buna ziua domnule, v-am adus un ceai ca sa fiți relaxat." Spune ea zâmbindu-mi pervers.
,,Da bine, pune-l pe noptiera." Spun eu in timp ce ma duc spre dressing.

Stăteam nedumerit in fata turnului de haine. Nu știam in ce sa ma schimb. Dintr-o data intra Linda peste mine. Eram doar in pantaloni.
Se uita la mine pervers si se apropie din ce in ce mai tare de mine.
,,O vai ce pata mare aveți pe pantaloni. De la ce vati murdărit?" Ma întreabă ea punându-se in genunchi.

Ma uit la pantaloni si într-adevăr erau puțin murdari. O vad cum vrea sa pună mâna pe ei, dar eu o opresc.
,,Ce sa întâmplat domnule Kaulitz?" Spune ea uitându-se cu niște ochi mari la mine.
,,Oprește-te!" Începeam din ce in ce mai tare sa ma enervez.
,,De ce? Nu va place?" Spune ea cu un smirk pe fata.

,,Ieși afara pana nu te omor!" Spun eu pe un ton serios.
Când aude asta, își lasă capul in jos si pleacă.
Pana la urma m-am îmbrăcat in niște pantaloni negri largi si un tricou negru cu alb la fel de larg.
Chiar atunci intra hairstylistul meu personal in camera.
Mi-am dat jos dreadurile si mi-am făcut plete.

Arătam mult mai bine decât înainte. După ce a terminat, mi-am luat o geaca neagra pe mine si am plecat spre petrecere.
Eram in întârziere.

Din nou la Chanel.
Am intrat intro sala mare. Acolo erau mulți oameni. Care mai de care mai bogați. Nu cunoșteam pe nimeni. Ma uitam prin jur sa vad dacă cunosc pe cineva. Deodată simt o mâna pe umăr.
Ma întorc si vad un băiat. Părea cam de vârsta mea.

,,Buna! Tu trebuie sa fi Chanel, nu?" Spune el pe un ton drăguț.
,,ă da eu sunt." Spun eu schițându-mi un zâmbet fals pe fata.
,,Numele meu este Sebastian." Spune el zâmbind.
,,Îmi pare bine Sebastian!" Spun eu dând mâna cu el.
Mi se părea caraghios tonul lui. Am povestit pana când a venit TOM la noi.

Ma apuca de talie strâns. Am tresărit. Mi-am întors capul spre el si îl vedeam zâmbind.
Se apropie de urechea mea.
,,Cine este asta?" Spune el prefăcându-se ca ma săruta pe cap.
Ma apropii de el si ii spun:
,,Este noul meu prieten, Sebastian." Spun eu zâmbind.
,, Nu pare de treaba." Spune el serios.

Îl vad pe Sebastian vrând sa plece.
,,Mi-a făcut mare plăcere sa vorbesc cu tine Chanel." Spune el venind sa ma îmbrățișeze.
TOM îl oprește. Se uita urat la el si ii face semn sa plece. Sebastian da din cap si se face nevăzut.
Ma uit prin sala si ii vad pe părinții mei. Am înghețat. I-am văzut doar pe ei doi, dar pe Antonia nu am văzut-o nicăieri.

Poate nu a vrut sa vina din cauza mea. Ii vad cum se apropie din ce in ce mai tare de mine si TOM.
Tata îmi arunca niște priviri ucigașe, dar când se uita la TOM ne zâmbește.
,,Buna dragii mei!" Spune mama pe un ton fericit.
,,Buna." Spune TOM cu o voce serioasă.
,,Chanel, putem vorbi ceva cu tine?" Ma întreabă mama.
Ma uit la TOM, el da din cap si plec cu părinții mei. In timp ce mergeam spre ieșire, îmi întorc capul spre TOM. Încă se uita după mine.

Am ieșit afara intro grădina plină cu lumini.
,,Chanel, ne pare extrem de rău pentru ce ți-am făcut!" Spune mama începând sa plângă.
Am rămas uimita. Nu am auzit-o niciodată spunând acest cuvânt vreodată.
,,Fetița mea frumoasa, iartă-ne pentru ce ți-am făcut, pentru ca te-am bătut si te-am băgat in spital!" Spune tata cu lacrimi in ochi.
,,Nu vrem sa te mai pierdem si pe tine!" Spune mama pe un ton ciudat.

,,Cum adică sa ma pierdeți si pe mine?" Spun eu curioasa.
,,Stai, nu sti?" Spune mama uitându-se sinistru la mine.
,,Sora... ta a decedat." Spune tata ștergându-și lacrimile.
Nu îmi venea sa cred ce tocmai am auzit. Cum a murit Antonia? Cine a omorât-o? Aveam multe semne de întrebare.
,,Cine a făcut-o ?" Spun eu într-un final.
Amândoi se uita unul la altul iar după la mine.

,,Logodnicul tău a făcut-o." Spune tata punându-mi mâna pe umăr.
,,N...nu are cum." Spun eu. Nu știam ce sa mai spun. Eram pierdută in spațiu.
Lacrimile au început sa îmi curgă pe obraji.
,,A mai făcut ceva când eram el la spital in coma?" Spun eu punându-mi mâinile in cap.
,,Nea ținut pe noi închiși in temnița. Nu nea hrănit si și-a pus bodyguarzi sa ne bată." Spune mama ținându-mă de mâna.
Am început sa plâng.
,,Acum ca ți-am spus adevarul, s-ar putea sa nu ne mai vezi." Spune tata luându-și mâna de pe umărul meu.
,,Sa sti ca noi te-am iubit mereu de chiar dacă nu ți-am spus." Spune mama luându-mă in brațe. Vine si tata. Niciodată nu am fost ținuta in brațe de părinții mei.

Rimelul mi sa întins pe toată fata.
Am plecat fugind.
Am vrut cât mai repede sa plec din acel loc. Am luat prima mașina care era in fata clădirii si am plecat la vila.

Când am ajuns i-am dat câțiva bani.
,,Nu trebuie domnișoara Chanel!" Spune șoferul refuzând  sa primească banii.
,,Ok,..... mulțumesc mult!" Spun eu ieșind din mașina.
Încă mai aveam lacrimi in ochi. Machiajul meu era întins pe toată fata. Am intrat in vila.
Toate luminile erau stinse. Era aproape de miezul nopții. Ma plimb pe holurile lungi ale vilei pana ajung la ușa camerei.

Când am intrat in camera, am început sa urlu. Nu îmi venea sa cred ca stăteam in camera cu un monstru. Am început sa trântesc toate lucrurile care îmi ieșeau in cale. Am făcut mizerie. Mi-am dat rochia jos de pe mine si am început sa o tai in bucăți.
,,Așa îți trebuie TOM!" Spun eu nervoasa.
,,O sa îți arat eu ți-e TOM Kaulitz." Spun eu zâmbind.

Am zărit pe masa o sticla de vin roșu. Am luat-o si am ieșit pe balcon. Era o vreme frumoasa de chiar dacă era noapte.
Am desfăcut sticla si am început sa beau. Începeam sa ma simt amețită. Vedeam in Ceață. Am scăpat sticla pe jos. Sau făcut numai cioburi pe jos. M-am tăiat in câteva. Am lăsat câteva picături de sânge pe jos. Am intrat in camera si m-am trântit in pat.
In câteva minute am adormit.

Am uitat de toată lumea. Nu mai vroiam sa aud de niciun TOM Kaulitz.

Bunaaa! Acesta este noul capitol. Sper ca va place. Lam făcut lung. Nici nu știu cum am putut sa scriu așa de mult. Mulțumesc pentru voturi. Am stat toată ziua sa ma gândesc ce sa scriu. De-abia acum lam terminat. Scuze ca lam terminat acum la aceasta ora. Oricum cred ca mulți sunteți trezi la ora asta. Este Vineri seara!!  In sfârșit este Weekend! Mâine cred ca o sa pot posta pentru ca plec la București. Sunt curioasa la câți dintre voi va plăcut acest capitol. Seara liniștita ❤️🎸
Byeeeeee🎸🇩🇪❤️🌟