Slăbiciunea

Mult prea frumos

Stau în bucătărie care e atât de goală de când mama a murit. De fapt toată casa e goală fără ea, lipsa ei se simte și acum după aproape 10 ani. Tata zice ce era bolnavă dar nu îmi aduc aminte să o fi știu așa dar eram mică pe atunci cine știe. Tata s-a schimbat mult după moartea ei dar a încercat să facă față cu noi și să nu simțim lipsa ei.

Doare pierderea unui părinte dar cu timpul te înveți cu lipsa acestuia chiar dacă e greu în continuare.
-Isha? Îl aud pe fratele meu.
-Da Kane, sunt în bucătărie.
-Ce faci aici singură?
-Și cu cine ai vrea să fiu?
-Iartă-mă pentru azi îți jur ca nu se va mai întâmpla.
-Știu, de mâine îmi iau motorul înapoi fără discuții.
-Am avut treburi de rezolvat pentru tata și am uitat să te iau sau sa las pe cineva.
-Mă descurc și singură sunt sora mai mare. Și vreau să te întreb ceva. Sunt trei tipi în clasa mea, umblă mai mereu împreună cine sunt?
-Sunt multe grupuri de genul!
-Toți trei înalți bine făcuți, unul știu sigur ca e brunet și are un tatuaj cu un as de inimă neagră.
-Gata gata știu el e băiatul lui Mambo. Sunt Jack, Liam si Max cel brunet.
-Si cu ce se ocupa?
-Tatal lui e cu protecția orașului iar Max are băieți care face curat sa zic așa. Sunt asasini plătiți.
-De asta le e frică celor din școala de ei.
-Cam da! Se pare ca v-ați întâlnit!
-Într-un fel în sala de curs, doar priviri nimic mai mult.
-Sunt de treabă dar cum tu nu prea ești cu afacerea decât la nevoie nu cred ca e necesar sa va cunoașteți.
-Nici nu aveam de gând.
-Perfect, pentru ca nu aș vrea sa te văd în prezența lui. E periculos din toate punctele de vedere și un afemeiat.
-Toți sunt așa!
-Dacă am lămurit problema să știi ca diseară vin la noi!
-Serios?
-Da avem treabă si tata ne-a zis să venim aici.
-Bun, deci trebuie să fac cina mai mare?
-Dacă nu comandăm ceva!
-O să gătesc lasagna cu carne. Rețeta mamei.
-Îmi e dor de ea.
-Tuturor ne e Kane.. Fugi de aici am de făcut mâncare pentru o casă de bărbați.

Mereu mi-a plăcut să stau pe lângă mama să o văd cum gătește iar după ce a murit am vrut să învăț să îi fac rețele să gust mâncarea ei. Nu e același gust dar parcă îi simt prezența lângă mine când gătesc.
Avem personal ce se ocupă de treburile casei dar totuși asta e plăcerea mea și a mamei.

După cum aud gălăgie în living se pare ca numai de lucru nu își fac băieți. Pun pariu pe două porți de lasagna ca tipi ăia o să fie șocați când o să apar acolo.
Intru in living și cum ziceam băieți se joacă jocuri pe consolă.
-Isha, e gata? Pentru ca miroase de mori aici.
-Scuze e gata deci poți să duci băieți. Totul e pe masă așa ca eu plec.

Cei trei întorc capul spre mine și cum ziceam șoc , șoc și iar șoc.
-Băieți, pierdeți jocul. Le spun și arăt spre TV. Doi dintre ei se întorc dar Max încă se uită la mine, nu îmi place deloc insistența tipului. Se uită de parcă as fii o bucată nou de cucerit.
-Max, băieții ea e sora mea Isha.
-De ce nu știam ca ai o soră. Max are o voce groasă și răgușită care îți dă fiori, și care nu vrei să o auzi când e nervos.
-Kane eu plec, mâncați înainte să se răcească.
Și nu plec în camera mea firește, am zis ca mâine îmi iau motorul așa ca în seara asta trebuie să o testez.

Libertate asta simt când sunt pe motor, dar în tot acest timp mintea mi-a fost la Max și nu înțeleg de ce. Nu mi-a făcut nimic și nici nu îl cunosc. Nu îmi place cum îmi umblă prin minte pentru ca am o minte mult prea perversa când e vorba de băieți frumoși iar Max arată ca făcut pentru a îndeplini cele mai ascunse dorințe ale unei femei.

Ajunsă înapoi acasă se pare ca încă nu au plecat dar puțin îmi pasă, dar mă bucur ca Kane are prieteni.
Se pare ca acuma sunt puși pe treabă cu hârtii întinse pe blatul de la bucătărie și o hartă. Unul dintre băieți mă vede și încearcă să ascundă foile.
-Stai liniștit nu îmi pasă ce faceți voi acolo și chiar de ar fi să știu nu sunt sifonar. După cum vezi fratele meu e cu voi.
-Nu, dor ca nu suntem obișnuiți să avem și pe alt cineva în jurul nostru. Apropo eu sunt Liam. Acuma pot să îl examinez mai bine, șaten ochii verzi, pare de treabă, simplu și ciudat cum nu are nici un tatuaj pentru ca are tricou și pe mâini nu are nici pic de cerneală pentru ca cel de lângă el e plin.
-Eu sunt Jack, se bagă în fața lui Liam un blond cu ochii albaștri, asta clar cucerește doar cu o privire.
-Îmi pare bine băieți.
-Nu știam ca Kane are o soră așa frumoasă.
-Nici nu trebuie să știți, va prefaceți ca nu sunt aici.
-Nu cred ca putem face asta. Arăți.....
-Jack, încetează. Max Intervine oprindu-l înainte să scape vreo prostie.
-Bine. Se întoarce înapoi la treaba lui ispășit.
-Asa e el mai glumeț.
Acuma vorbește cu mine? Ma uit la Max și dacă până acuma îmi plăcea aspectul lui, din momentul ăsta creierul meu procesează alt fel.
Are niște ochii cenușii cred, nici nu le înțeleg culoare prea bine, cu o privire pătrunzătoare , gene dese dar îngrijite la fel și barbă , și are o postură impunătoare. Încerc să mă dezmeticesc pentru sunt sigură ca ma holbez.
-Nu e nimic! Zic și mă întorc spre frigider să-mi iau o sticlă de apă și să fug în camera mea pentru ca Max îmi dă niște stări mult prea intense.
-Eu sunt Max cred ca merit și eu atenția ta nu?
Din nou vocea lui. Mă întorc și mai ca îmi sare inima când îl văd lângă mine cu mâna întinsă. Tipul este prea frumos mai mult decât are dreptul să fie.

Ochii lui mă scanează până în cel mai amănunțit detaliu, sunt lacomi și are o scânteie aprinsă , vreau să-mi mut privirea dar nu pot privi în altă parte decât în cenușiul ochilor care acuma e mai întunecat. Îmi închid ochii sperând să îmi revin apoi îmi cobor privirea spre mâna lui și cu o mișcare ușoară îmi pun mâna în palmă lui. E de două ori mai mare decât a mea și pe cat de mare e pe atât de fermă și puternică. Mi-o strânge ușor, dar eu mi-o trag și mă adresez către Kane.
-Dă-mi ceva din dulapul cu dulciuri Kane. Se pare ca s-a uitat la toată scena asta sau poate ca a fost doar în capul meu. Se ridică și îmi aduce o pungă de jeleuri nu sunt preferatele mele dar acuma nu contează.
-Îți e poftă de dulce?. Max e lângă mine, pleacă pleacă de aici te rog. Îl privesc din nou și aceeași privire intensă.

-Poate am pierdut multe în viață, dar niciodată poftă de dulce.
Iau pungă repede și plec cu o viteză nemaivăzută.
-Mulțumim pentru cină a fost nemaipomenit de delicioasă. Strigă tot Max în spatele meu și fără să mă uit înapoi strig.
-Cu plăcere.

Trântesc ușa camerei mele și încerc să respir normal cred ca cat am fost acolo nici nu am respirat. Ce e cu mine și ce îmi face tipul ăla. Nu e bine Max nu e de mine, nu am nevoie de multe să știu ca are toate fetele la picioarele lui și în patul său. Și eu nu am nevoie să fiu în patul lui doar pentru o noapte.

Sper să vă placă nou mea poveste, vă rog să vă spuneți părerea și nu uitați să dați o steluță.
❤️