Slăbiciunea

O familie

Isha

De cum am auzit în telefon cine mi-a luat fata nu am mai așteptat nimic. Am urcat în dormitorul meu și mi-am luat toate armele pe care nu le-am atins de atâția ani și nici nu aveam de gând să o fac dar nimeni nu îmi ia fetița.
Plec cu prima mașină care o văd în fața ochilor.

Ajunsă la casa tatălui lui Max, văd ca s-a pregătit punându-și o duzină de oameni afară pentru protecție. Dar degeaba îmi scot armele și arunc cu ele în toate direcțiile, nu îmi pasă cine e sau ce face. Nici măcar nu apucă să realizeze ce i-a lovit pentru ca sunt ca o armă silențioasă.

Intru în casă fără probleme pentru ca nu e nimeni să mă oprească, urmez vocile și merg până o văd pe Rosa stand pe o canapea ghemuită și plânsă .
-Rosa puneți mâinile la ochii! Rosa mă ascultă iar eu îmi scot restul de arme și le înfig în cei dor care stau lângă fiica mea.
-Se pare ca mama a venit mai repede decât tatăl.
-Gura jigodie, nimeni nu pune mâna pe fața mea.
-Impresionant ai trecut de toți oamenii mei.
-Și implicit de tine. Dau să îmi scot alte arme dar nu mai am nici una pentru le-am lăsat pe toate în urma mea.
-Ce ai zice să ei în loc lângă fata ta. 
Îmi iau fata în brațe și încerc să o liniștesc, e speriată și tremură toată.

După nu mult timp apare Max cu băieți.
-Gata mami o să fie bine.

Max e în fața noastră gata să își sacrifice viața dar eu nu pot privi așa ceva, nu omul care îl iubesc și rea găsit după atâta timp să îl pierd din nou.
Pistolul se descarcă și îl văd pe Max cu face contact cu glonțul, aud al doilea dar nu îmi pasă pentru ca mă arunc asupra lui.
-Max! Încerc să văd unde e lovit de glonț, dar nu reușesc.
-Isha!
-Nu vorbi, o să fii bine.
-Mă ierți Isha?
-Te-am iertat netotule de mulți ani!
-Mă iubești?
-Mai mult ca viața mea așa ca revinoti și nu ne părăsi! Rosa vine plângând lângă noi.
-Tati, tati!
Mă uit la ea cu durere atât de mică și să vadă atâtea lucruri, o să fie un impact mult prea mare pentru ea.
Max se ridică deodată în fund.
-Ce faci ești nebun?
-Sunt bine, Isha! Mă uit la el și sunt pierdută, își desface cămașa și poartă o  vestă antiglonț, cad în fund de ușurare.
-Mai speriat îngrozitor.
-Credeai ca o sa te părăsesc din nou, acuma când mi-ai spus ca mă iubești.
-Te joci cu focul, Max!
-Îmi place să mă ard, Isha. Reușește să-mi scoată un zâmbet în momentul ăsta dement. O ia pe Rosa în brațe și o strânge la piept.
-Nu am putut să te protejez puiule. Îi spune ușor și sărutându-i creștetul.
În timpul ăsta poliția intră în încăpere și îl iau pe tatăl lui și acuma observ ca e și el împușcat.
-Eu l-am impuscat, nimeni nu imi rănește fetele. Îmi spune tatăl meu.
-De ce poliția? Întreb
-Moarte e mult prea ușoară pentru el pușcăria e un mod mai bun și cu ceva ajutor va sta mulți ani acolo.
-Dar voi?
-Nu ne poate face nimic, ne-am asigurat de asta, haide să mergem nu e bine pentru Rosa să mai stea aici. Apoi se ridică de jos cu ea încă în brațele lui, se strâmbă de la durerea din piept.
-Jack dă-mi tricoul tău. Acesta se dezbracă și la fel are și el vesta. Tricoul îl pune peste Rosa întrucât să nu mai vadă nimic. Afară e un carnagiu și cred ca nu vreau să te mai supăr vreodată.
-Ai face bine! Ieșim cu toți, iar în jurul nostru piuliță își face treaba, dar nu întreabă de cei care sunt deja morți, ar trebui să mă bucur cred.
Alături de Max ieșim afară și mă uit la el și Rosa și pentru a nu știu câtă oară îmi spun ca îl iubesc pe omul ăsta și chiar și mai devreme cat mai mult m-a obligat să o fac.
Oare asta e iubirea să te sacrifici?
-Ce e? Mă întreabă văzând ca mă uit la el
-Tu , eu , noi, accept să ne mutăm împreună, să avem o familie.
-Un moment mai bun nu cred ca ai fi găsit să-mi spui.
-O să locuim cu tati? Aud vocea micuței de sub tricou. Îl dau jos pentru ca de acuma nu mai sunt cadavre.
-Da iubito vrei?
-Da vleau, vleau ai auzit tati o să stau cu tine.
-Așa e scumpo. Max mă trage și pe mine în brațele lui și mă sărută, uitasem cat de bine poate săruta și câte stări îmi oferă doar cu un sărut.
-Mami și tati se pupă, înseamnă ca se iubesc. Ulaa. Se pupă, se pupa.
Pe amândoi ne bușește râsul și in sfârșit ma simt complet împlinită. Rosa în brațele tatălui ei și eu fericită văzându-i ca se bucura unul de altul.