Șoferul Inimii

6

Cristian

   Nu aveam de gând sa îl las pe Josh sa meargă singur în oraș. Sunt prea multe pericole în orașul asta.
   -Poți sa nu mai fi asa bosumflat?
   -Domnule Cristian, nu sunt bosumflat. Sau încerc să nu fiu. Am o întâlnire, iar acum nu prea o mai pot numi asa.
   -Domnule Josh, eu nu voi sta la masa cu dumneavoastră. Voi fi ca și nevăzut la 2 sau chiar 3 mese distanta.
  Auzind astea Josh a răsuflat ușurat. Haha. Acum vad ca nu ii eram drag. Sau poate ca ii era frica ca ii furam fetele, cine stie?
   M-am așezat la masa. Stăteam la 3 mese distanta de el, dar chiar și asa îl observam de parca as fi fost lângă el. Aproape ca am sărit la gatul unui chelner pentru ca a ridicat tonul la Josh. Când ma văzut ca vin înspre el s-a făcut mic.
   Încă ma gândesc cine ar ieșii la o întâlnire cu Josh.
   Pe ușă intra Diana. Acum înțeleg.

Josh

   Cristian sta la 3 mese distanta de mine și chiar și asa ma scoate din sărite. Voia sa omoare un chelner doar pentru ca era surd.
   -Scuze de întârziere, am vorbit la telefon cu Eric și s-a făcut târziu.
   -Eric?
   -Iubitul meu. Ma mir cum unchiul nu ti-a spus. Mama vorbeste încontinuu despre el.
   -As vrea sa îl cunosc.
   -O sa îl cunoști la nunta Brianei. Apropo cum merge cu petrecerea burlacilor?
   -O sa fie grozav.
   Eu și Mik -cel mai bun prieten al lui Abel- ne-am gândit sa ii organizam o petrecere a burlacilor la Viena. Avem multe de făcut acolo, iar fetele din Viena sunt prea frumoase.
   -Unde?
   -Viena, dar voi? Unde va faceți petrecerea burlăcitelor?
   -Noua Zeelanda, spune apoi rade vazandu-mi reacția.
   -Faci mișto? Mereu mi-am dorit.
   -Știu, poate veniți și voi cu noi, dar nu la petrecere desigur.
   -Nehh, decât sa merg cu 4 fete după mine mai bine nu, spune apoi se uita urat la mine.
   -Auzi?
   -Spune.
   -Bărbatul ala se uita prea insistent la tine.
   Cristian. Nu era nevoie sa ma uit ca să îmi dau seama ca Bărbatul misterios care se uita la mine era Cristian. Trebuia sa fie acolo ca să ma apere de "pericole". Cu toate ca pana acum nu am avut parte de ele.
   -Cristian.
   -Șoferul tău? Dar trebuia sa fie un masina. Nu imi spune ca sunteți impreuna. Insfarsit Josh.
   -NU! nu suntem împreună Diana. Ti-am spus ca nu îmi plac bărbații. Este și garda mea de corp.
   -Oh, sa știi ca iti pot plăcea ambele genuri, spune apoi îmi pun capu în palme.
   Multă lume ma intreaba daca îmi plac băieții. Nu, nu îmi plac. Chiar arat ca un gay?
   -Cristian, vino pana aici, o aud urlând pe jumătate.
   -Ce tot faci? Diana stai cuminte, spun încercând sa o pun sa stea jos.
   Îl vad pe Cristian cum se indreapta înspre noi.
   -S-a întâmplat ceva, domnișoară Diana?
   -Te rog spune-mi doar Diana.
   -Am inteles, Diana.
   -Nu s-a întâmplat nimic. Doar mi s-a luat sa îl aud pe Josh cum îmi spune cat de mult ii e drg de tine, si voiam sa vad dacă tot ce spune despre tine este adevărat.
   -Domnului Josh ii este drag de mine? Credeam ca ma urăște, spune apoi se uita la mine și își da seama repede ca e o gluma.
   -Daa, stai jos, spune făcându-i loc lângă noi.
   -Nu mulțumesc, Diana! Ma voi întoarce la masa mea, nu vreau sa va deranjez, spune apoi pleacă la masa lui.
   Aștept sa plece apoi spun:
   -O sa plătești.
   -Fi serios Josh. Nu ma minți pe mine. Instinctul meu știe ce face și mai ales ce simte, spune apoi ii suna telefonul.
   După ce ne-am întors acasă de la întâlnire m-am dus în camera mea. Pe drum Cristian nu a scos niciun sunet. Nu pot spune ca nu mi-a plăcut, dar pana acasă a fost un drum luuung și plictisitor.
   Peste câteva ore trebuia sa intru într-o conferință video cu managerul de la revista de moda  Harper's Bazaar. Aveam emoții, deoarece era un interviu. Dacă îl luam, aveam sa devin un al doilea manager al revistei.
   Era ora 16:45 iar la 17 fix aveam interviul. Primesc un mesaj de la un număr necunoscut:
   X: Domnule Josh, sunt Domnul James. Cu părere de rău va spun ca nu mai pot participa la interviu, dar în schimb domnul Robert care este asistentul meu, vă va lua interviul. Mult succes!
   Grozav! Cine știe de ce fitos mai dau și acum.
   La ora 17 fix am întrat în apel. Defapt eu eram aici de la 16:55, dar nu contează. Robert a întrat la 17:00:01. Acum ca ma gândesc a fost foarte bine ca sunt aici de la 16:55. Când am vorbit cu James, mi-a spus ca dacă el întra primul, iar eu nu sunt totul este anulat.
   Când Robert a văzut ca eram deja acolo, a rămas șocat.
   -Bună ziua domnule Josh.
   -Bună ziua.
   -Din câte știți, domnul James nu poate participa la aceasta conferinta, asa ca eu am sa ii țin locul...
   După ce am terminat, am închis laptop-ul și m-am trântit în pat. Eram obosit la propriu. Robert îmi pusese mai multe întrebări decât ma așteptasem. Cu toate astea, am răspuns la fiecare în parte. Mi-a spus ca rămâne sa ma anunte James dacă am luat interviul sau nu.