Șoferul Inimii

13

                            Cristian

   Încă 10 minute și am ajuns.
   Asta scrie pe ecranul telefonului de jumate de ora. După ce ca aveam nervi din cauza apelului primit, universul decide sa ma provoace și acum.
   -Unde mama dracului e, spun încercând sa nu îmi ies din minți, apoi îmi suna telefonul.
   Era Abel.
   -Da? S-a întâmplat ceva??
   -Nu, nu s-a intamplat nimic. Ai de gând sa vi și tu? E aproape sfârșitul, iar tu trebuia sa iti faci apariția acum mult timp.
   -Dacă as găsii drumul ala nenorocit as veni.
   -Ti-am trimis locația Cristian, mai deschide-ti telefonul, spune apoi închide.
   Da, asa era. Abel îmi trimisese locația exacta, dar pe lângă asta mai era ceva. O poza. O poza cu Josh călărind un taur mecanic. Ok, Abel a făcut poza asta asa intenționat.
   Formele lui Josh i se vedeau perfect, nici urma de defect. Se vedea clar ca e fericit. Poate ca m-am înșelat când am spus ca ideea băieților e proasta. Poate ma înșel în privința multor lucruri.
   Când mi-am luat ochii din telefon și m-am uitat în jur, ajunsesem intr-un câmp. Grozav. Cum e posibil? Doar am mers drept înainte.
   Foarte puțin mai aveam și îmi luam câmpii aici în câmpul asta uriaș, dacă nu auzeam râsete. Erau niște oameni costumați ieșind dintr-o poteca. Aici trebuia și eu sa merg, eram sigur.
   Am mers pe poteca, pana am ajuns la locul dorit. Era destul de multa lume intr-un sat asa de mic. M-am uitat de jur imprejur sa vad dacă îl pot zări.
   L-am văzut. Era asa de frumos. Pantalonii aia i se mulau atât de bine, iar tricoul lui alb era ud leoarca, asta făcându-l sa i se lipească de abdomen. Arata uimitor. Era perfect. Era al naibii de sexy.
   Au cam început să mă strângă pantalonii. Nu-i a bună.
   -Domnule Cristian? Nu pot sa cred ca sunteti aici. Credeam ca ai treaba. Tu nu cumva ai cunoscut pe cineva domnule Cristian? spune venind în spre mine.
   Prea multe întrebări fără răspunsuri. Adică era clar, eu eram Cristian și nu, nu cunoscusem pe nimeni.
   -Chiar eu, nu domnule Josh, nu am cunoscut pe nimeni. Am avut ceva treaba prin oraș.
   -Era și timpul sa iti faci apariția domnule Cristian, spune Abel spunând ultimele doua cuvinte pe un ton batjocoritor.
   Ma provoca. Nu era deloc bine.
   -Da, ce se intampla aici?
   -Nu prea mare lucru, dar stai sa vezi eu și Mik, am...stai asa. Unde e Mik? spune uitandu se panicat de jur în prejur.
   -Sunt sigur ca e bine Jsoh.
   -Nu fi asa de sigur, spun în timp ce îl cautam cu privirea.
   Nu era nicăieri.
   -Unde l-ai văzut ultima oara?
   -Ăăă nu știu..cred caaa..ăăă
   Josh băuse. Băuse cam mult.
   -Uite-l, spune Abel aratandu-l cu degetul pe Mik care ieșise de la toaleta.
   -Mik, am crezut ca te-am pierdut, spune apoi se duce sa îl ia în brațe.
   -De ce l-ai lăsat sa bea? întreb pe un ton agresiv
   -Eu l-am lăsat? Pur și simplu a plecat și a început sa bea.
   -Pur și simplu a plecat? Adică laj lăsat singur?
   -Stai liniștit Cristian, nu îți fura nimeni baiatul aici în Viena, spune apoi pleacă.
   Nu îți fura nimeni baiatul aici în Viena. Fix asta era. Își putea pune oamenii sa ii facă rău lui Josh. Deoarece dacă știa ca sunt aici, știa ca nu sunt singur și le-ar putea face rău oricând. Ar putea fi oameni de ai ei infiltrati aici. Ar trebuii sa plecam.

                      ________________

   După 2 ore, s-au decis ca ar fii bine sa mergem acasă. Am stat numai cu ochii pe Josh, gândul ca i-ar putea face ceva ma inspaimanta.
   -Domnule Cristian se pare ca veți fi singur în mașină, spune uitandu-se la mine.
   -Domnule Josh, nu voi fi singur în mașină, deoarece veți fi cu mine, spun zambindu-i fals.
   -Ce? De cee?
   -Pentru ca sunt garda dumneavoastra de corp. Urcați in masina! spun deschizandu-i usa.
   Fără sa mai comenteze s-a urcat în mașină. Era obosit și beat. Se vedea clar pe fata lui. Oare cât băuse?
   Nu îmi place atunci cand Josh consuma alcool.
   Am intrat în mașină împreună cu Josh, iar Mik s-a dus cu Abel.
   -Tu tocmai mi-ai zâmbit?
   -Ți se pare, spun pornind masina.
   Conduceam un Range Rover negru, nimic sofisticat.
   Josh s-a făcut comod pe scaunul de lângă mine. Încă avea tricoul ud pe el.
   Cobor din mașină și ma duc sa i-au un tricou din portbagaj, mereu aveam cateceva la îndemână, mai ales pentru Josh.
   -Ia pune-ti asta pe tine, spun întinzându-i un tricou negru.
   Nu era al meu. Aveam mai multe în spate, toate negre. Nu era de minune ca erau negre, nu?
   -Negru? Nu vreau negru. O sa mor de cald, spune incrucisandu-si mâinile.
   -Și dacă îl păstrezi pe asta o sa mori răcit.
   -Nu îl iau.
   -Of doamne, spun apoi încep sa caut prin spate.
   Știam ca aveam ceva haine de ale mele de schimb, aveam și pentru mine, îmi placea sa am hainele mele când merg la un drum lung.
   -Uite, asta îți convine? spun dandu-i un tricou alb de al meu.
   -Sigur, spune apoi își da tricoul jos.
   Abdomenul lui era ud, asa ca ii fac semn sa se oprească.
   -Ce este domnule Cristian? Va place priveliștea asa de mult încât nu vreți sa se mai termine?
   -Șterge-te esti ud fleasca! spun danu-i o rola de șervețele pe care o aveam mereu cu mine.
   Câteodată ma simt ca o mama din aia foarte grijulie, dar nu contează atâta timp cât merita.
   În timp ce Josh își dădea ochii peste cap eu încercam sa nu ma uit la el. Era prea sexy, iar pantalonii mei parca voiau sa stea întinși pe jos.
   Josh si-a pus tricoul pe el, apoi eu am pornit la drum. Era ceva pana ajungeam, asa ca cel mai bine pentru el era sa doarmă.
   -Mai bine faceti un pui de somn domnule Josh.