Șoferul Inimii

8

Josh

   De dimineață am fost sa îl luam pe Mik de acasă, iar apoi am plecat spre aeroport. Abel a spus ca ne așteaptă acolo. Avionul decola la ora 9:30, iar acum era 9 și noi mai aveam puțin pana ajungeam. Îmi plăcea sa fiu punctual, de aceea mereu voi fi înainte cu un pas.
   Cristian era și el aici. Nu ma deranja, am început să mă obișnuiesc cu el, dar câteodată ni îl mai suportam. De exemplu, Cristian ma enerva mereu când aducea vorba despre tatăl meu. Eu știu de ce tata mi-a angajat sofer, nu ca să ma protejeze, ci ca să ma controleze. Sa vadă unde ma duc și pe ce ii sparg banii.
   Acum ca sunt al doilea manager al revistei Harper's Bazaar am un salariu de invidiat. Încă nu i-am spus tatălui meu, dar poate ia spus Cristian mai mult ca sigur. Nu am anunțat multă lume, pentru ca nu aveam pe cine. Singurii care știau erau Cristian, Diana și Briana, doar ei meritau sa le spun eu personal. Ceilalți au aflat aleatoriu, ba de la persoane, ba de la televizor.
   Ma ajuns la aeroport la ora 9:20. În zece minute decola avionul. Trebuia sa ne grăbim.
   -Josh, de ce te grăbești atât?
   Ii aud vocea lui Mik obosit, încercând sa ma prindă din urma.
   -Haide Mik, nu mai comenta. Vreau sa ajungem azi în Viena.
   -O sa ajungeți, domnule Josh, spune Cristian.
   Nici nu îl observasem ca e lângă mine. Asta arata ca mergeam repede. Ținea în mana un geamantan, pe celelalte le-a dus la bagaje, dar pe asta a vrut sa îl tina cu el. Nu știu al cui este și ce este în el. Sincer nu prea ma interesează acum, tot ce ma interesează este sa ajung mai repede în avionul ala, iar apoi sa ajung la hotelul din Viena.
   M-am ocupat personal de cazare. Aproape ca eu am făcut totul. Cristian a dat niște telefoane, iar Mik a aranjat alte chestii.
   Când am intrat în avion, Abel statea lângă un om, iar lângă el mai era doar un loc. Vorbisem ca eu și Mik sa stam cu el, iar Crtian sa stea oriunde ar fi. Când m-am uitat în jur, mai erau doar doua locuri.
   -Va rog sa va așezați la locurile dumneavoastră. În câteva momente vom decola, spune o stuardeza.
   Nu aveam ce sa fac. Trebuia sa stau lângă Cristian, grozav. Mik deja statea lângă Abel și bărbatul acela.
   -Domnule Josh, sa știți ca nu musc, spune cu o expresie foarte serioasa.
   Trebuia sa fie o gluma, dar nu a sunat deloc ca una. Nu imi plăcea sa stau lângă el. Nu am stat atat de aproape unul de altul niciodată. Era ciudat. Foarte ciudat.
   Pe buzele lui Mik am citit un "scuze" , știa ca nu îmi place asa mult de Cristian. Lui ii era puțin mai drag, dar totuși nu s-a pus lângă el. L-am văzut pe Abel cum rade, asta sigur era mana Dianei.
   -Domnule Cristian, nu păreți atat de amenințător încât sa cred ca mușcați, spun apoi se lasă linistea între noi.
   După câteva minute, am decolat. Mi-am scos căștile din rucsac și mi-am pus muzica.
   Priveliștea era frumoasa. Cred ca ma voi pune sa dorm, aveam sa stau mult aici. Zborul dura 11 ore și 25 de minute, și trebuia sa le petrec lângă Cristian.
   Cristian statea pe telefon, vorbea cu cineva prinmesaje presupun. Nu prea îl vezi pe Cristian stand cu telefonul în mana, de obicei îl folosește doar pentru plati și apeluri urgente.

Cristian

   Îl vad pe Josh cum își pune căștile pe cap. Era foarte frustrat ca statea lângă mine. Dacă aveam unde sa ma mut, m-as fi mutat din prima secunda. Bazaitul telefonului meu ma scoate din gânduri.
   Eric: Tocmai ce m-am certat cu fratele meu. Nu mai pot de nervi.
   Eu: Pai? Ce sa intamplat?
   Eric: I-am spus ca s-ar putea sa ma mut din oraș. Și a luat-o razna. Are o bănuială ca noi inca mai vorbim.
   Eric: Cred ca are in cap ca noi suntem imrepuna.
   Eu: Serios? Încă nu ia trecut dorul de mine?
   Eric: Cristian, nu e amuzant. Îmi explodează capul, dar ma voi liniști. Am sunat-o pe prietena mea, dar era ocupata.
   Eu: Domnule Eric, nu mi-ati spus despre aceasta prietena, cine este?
   Eric: O cheamă Diana, poate o sa o cunosti intr-o zi. Poate facem nunta.
   Eu: Nu te gândii asa departe încă, crede-ma.
   Mi-am închis telefonul, nu am mai așteptat sa îmi răspundă Eric. Doar gândul ca Robert îl certa pe Eric doar din cauza ca el păstrase legătură cu mine.
   Priveliștea era uimitoare. Mereu mi-a plăcut sa merg cu avionul.
   Umărul meu s-a făcut dintr-o data mai cald și mult mai greu. Când m-am uitat, era capul lui Josh. Dormea cu capul pe mine. Deci sa nu îl trezesc, doarme asa frumos.
   Josh nu era deloc un bărbat urat, de când l-am văzut prima oara am reacționat total diferit de cum reacționasem la ceilalți clienți. Simțeam nevoia sa îl am.
   Abel dormea, iar Mik se uita la nu știu ce film. Asta ma făcut sa ma uit și eu la un film și sa sper ca ma va lua somnul. Mai aveam 10 ore pana ajungeam în Viena.
   Când mi-am deschis telefonul, am văzut din nou un mesaj de la Eric:
   Eric: De ce nu Cristian, dacă tu nu ai facut-o nu înseamnă că nici eu nu o fac.
   Avea dreptate. Am înțeles ce a vrut sa spună. De mult ma bate la cap sa îmi caut pe cineva mult mai bun decât fratele sau, fie baiat sau fata.
   De cand îl știu pe Eric avea probleme cu fetele, iar acum cand aflu ca are o prietena ma bucur foarte mult. Îl știu de cand avea 17 ani.
   După câteva minute, am decis sa îmi caut un film. Nu prea aveam ceva în gând, asa ca am ales sa ma uit la The Amazing Spiderman 1.