Olivia -H.S.

VI.

- Acum vii cu mine la petrecere? se ridică de pe mine, luându-și telefonul.

- Nu.

- Mă întorc imediat, bine? Trebuie să rezolv ceva. îmi sărută fruntea și pleacă. Mai bine îl sun și eu pe Theo, cu toate că l-am sunat și mai devreme.

- Liv!

- Ce faci?

- Mă gândeam... Tu?

- La ce?

- Așa, la generalități.

- Ești ok?

- Da... Sau nu știu.

- Theo, dacă e din cauza părinților tăi, totul o să fie bine.

- Știu. Nu era de asta.

- Atunci?

- Nu îți pot spune acum. Doar îmi pare rău.

- Theo, ce ai? îl întreb îngrijorată. Serios, mă sperii!

- Sunt bine. Ne vedem în două zile și deja îmi e dor de tine.

- Și mie de tine.

- Te iubesc.

- Și eu te iubesc. închid. Am un sentiment ciudat.

Deschid ușa și cobor în bucătărie. Nu e nimeni acasă. Îmi pun lapte într-un castron, îmi iau cerealele de sus și urc pe hol. Ușa camerei lui Harry e crăpată și vreau să intru, dar îi aud vocea ascuțită a Jessicăi. Intru în camera mea și vreau să nu aud, dar aud cearta dintre Harry și Jessica.

- Nu! îi aud vocea groasă a lui Harry. Ești idioată! Am spus nu și știi că nu repet!

- Recunoaște că ești îndrăgostit de ea! Ce are Olivia față de mine?! aproape mă înec cu aerul când îmi aud numele și simt un gol imens în stomac.

- Nu sunt îndrăgostit de ea!

- Atunci vino cu mine în seara asta!

- Nu vin.

- Pentru că scumpa ta Liv nu vine?

- Și dacă aș fi îndrăgostit de ea, care ar fi problema?

- Exact, Harry! Nu e nicio problemă! Pentru că pe ea o iubești, cu ea ai trecut prin atâtea, ea te cunoaște, ea este aproape de tine!

- Jes, nu știi ce vorbești. Și chestia asta între noi nu e de acum, de când a venit Liv. Nu vin în seara asta pentru că nici băieții nu vin și nu am chef să te văd beată!

- Du-te dracu! se aude ușa trântindu-se.

Îmi încui ușa și mă așez în pat, ștergându-mi lacrimile. Da, mă simt vinovată pentru că se ceartă ei doi, de fapt chiar sunt vinovată. Cineva încearcă să deschidă ușa și îmi iau telefonul care sună.

- Deschide ușa odată!

- Harry, faci mai rău!

- Am nevoie să vorbesc cu tine. deschid ușa până la urmă.

- Nu e bine că ai venit la mine iar.

- Ba da, e bine. Fac ce vreau și ea nu mă poate controla! Nu îmi poate controla sentimentele față de tine! Ea crede că eu am vrut să mă îndrăgostesc așa?! Am încercat să nu o fac, dar când te-am văzut în fața mea atât de nervoasă, pur și simplu s-a întâmplat! țipă, plimbându-se prin camera mea.