Olivia -H.S.

XVIII

- Ești sigură de asta? mă întreabă Harry.

- Harry, dacă mă mai întrebi de multe ori, o să mă răzgândesc! îi spun zâmbind, mă plec și îl sărut.

- Liv, ești gata să renunți la tot? La familia ta și la munca ta? se ridică. Își pune mâinile pe obrajii mei și își lipește fruntea de a mea.

- Da. Plecăm chiar acum! mă întind după buzele lui și îl sărut.

- Te iubesc. îmi sărută fruntea. Zâmbesc și îi sărut mâna dreaptă care stă pe obrazul meu.

E ora 5:30 dimineața. În 15 minute o să plecăm în Franța, la Paris, unde e mama lui Harry. Numai tata și mama știu asta, Erica nu știe și le-am spus să nu îi spună pentru că ea sigur cedează în fața lui Zac.

- Ești gata de plecare? îmi prinde Harry mâna după ce ne-am pus totul într-o valiză. Cartela mea am distrus-o, deci nu am cartelă momentan, cardurile de credit pe numele lui Zac le-am lăsat aici și le-am luat numai pe ale mele. Mă uit în ochii mari ai lui Harry.

- Hai să plecăm odată! îi spun și plecăm.

Tot drumul spre aeroport Harry mi-a ținut mâna pe buzele lui. Ușor, ușor răsare și soarele. Se face zi. O nouă zi pentru mine. O nouă zi pentru noi.

- Iubito! o văd pe mama fugind spre mine prin aeroport. Plânge. O, Doamne!

- Mamă? Nu trebuia să veniți! Nu trebuia să veniți aici! Tată!

- Liv, ești în siguranță, crede-mă! mă îmbrățisează tata.

- Cere-mi orice, dar să nu îmi plece copilul fără să-mi iau rămas bun! plânge mama. Plâng și eu și o îmbrățișez.

- Îmi pare rău... suspin în brațele mamei mele.

- Nu, iubito! Te rog, meriți asta, Olivia! Meriți să fii fericită. îmi spune blând, cum numai ea poate.

- Te iubim atât de mult... îmi mângâie tata părul.

- Ăm... Liv, se închide poarta în 10 minute. ne anunță Harry.

- Gata! Haideți, fugiți! își șterge tata ochii zâmbind. Dacă vă hotărați să veniți mai mulți decât ați plecat măcar să ne anuntați! glumește și râdem plângând.

- Vă iubim pe amândoi! Aveți grijă, puișorii mei! ne pupă mama pe mine și pe Harry. Îi mai îmbrățișăm încă o dată și plecăm.

Mă uit înapoi și îi văd îmbrățișați, făcându-ne cu mâna. Le trimit un pupic și îl prin pe Harry de mână.

- Biletele, vă rog! ne cere stewardesa. Se uită cu ochi cam drăguți la Harry și eu îi zâmbesc. Harry se uită la mine, la fața mea și începe să râdă.

- Hai, iubito! mă trage până la locurile noastre.

Mi-am lăsat familia și am plecat împreună cu iubirea mea departe de tot.
Zborul a fost liniștit. Am ațipit foarte puțin, în schimb, m-am jucat 2 ore jumătate în părul lui Harry.
Coborâm din avion și văd ca e ora 9, mama lui Harry ne face cu mâna în aeroport.

- Copiii mei! țipă când ne vede.

- Mama! o ia Harry pe sus și o învârte.

- Bună dimineața! îi spun. Se uită la mine puțin ciudat. Am vorbit pe Skype cu ea când abia plecase, dar nu ne-am întâlnit niciodată față în față.

- Liv, în sfârșit te cunosc! mă strânge în brațe și mă sărută pe ambii obraji.

- Haideți, doamnelor! Am pierdut 24 de ore plus încă una! se vaită Harry și noi râdem.