Capitolul 10

5.8K 346 7
                                    

Noaptea cufunda orasul in intuneric. Luminile de pe strada le croiau Amandei si lui Octavio drum spre cartierul unde se afla vechiul lor apartament. Amanda pasea incet pe scari fara sa scoata vreun sunet, iar Octavio o urma in deaproape. Se vedea tritetea in ochii lui, se vedea ca o vroia pe iubita lui inapoi. Ajungand in fata usii Amanda scoate din geanta cheia si deschide incet usa avand grija sa nu faca zgomot. Ultimul lucru pe care l-ar vrea ar fi ca presa sa afla ca este aici si sa vina pe urmele ei. Inauntru lucrurile erau neschimbate, totul era la fel ca si atunci cand plecase. Oglinda din baie era imprastiata peste tot, acoperind gresia de bucatele minuscule si stralucitoare de sticla. Prosopul care acoperise mainile Amandei era plin de sange si aruncat pe jos. Locul care odata era un fel de paradis pentru ei acum arata deplorabil. Octavio privi locul cu nostalgie apoi se indrepta spre dormitor. Scapase de inchisoare doar pentru ca F.B.I ii permise sa se dea drept o persoana decedata, insa nu scapase si de ura femeii pe care o iubea.

-Amanda trebuia sa ma lasi sa iti explic, trebuie sa intelegi. Nu am vrut sa te pun in pericol, te iubesc mult prea mult! exclama Octavio incercand sa atinga mana Amandei.

-M-ai iubit prea mult si te-ai gandit sa "mori" in ziua nuntii. A fost un cadou de nunta sau asa ceva? ca nu prea inteleg. Cand iubesti pe cineva faci tot posibilul sa fi alaturi de el, tu nici macar nu ai incercat sa faci asta.

-Credeam ca m-ai iertat...dupa tot ce s-a intamplat noaptea trecuta.

-Nu am spus nimic pentru ca eram traumatizata. O fata inocenta a murit in fata mea, era sa fiu ucisa si cireasa de pe tort iubitul meu mort apare bine-mersi cu un costum de cateva mi de dolari. Las-o balta Octavio eu am plecat acasa. Acolo am oameni care ma iubesc si ma asteapta, spuse Amanda in timp ce ii scria lui Max sa vina cu limuzina sa ia.

Se putea citi dupa expresia lui faciala ca Octavio era foarte trist dupa ce auzise ce avu de spus Amanda. Erau inca multe secrete pe care nu i le putea spune. O ranise mult si era constient de asta. Vru sa o opreasca in momentul in care ea se ridica si aruncandu-i o privire dezamagitoare, pleca, insa simtea ca nu avea acest drept.
Amanda parasi cu ochii inlacrimati apartamentul, coborand rapid si apasat scarile. In fata o astepta limuzina, iubita ei limuzina. Isi sterse lacrimile si zambi in momentul in care il vazu pe Max coborandin din masina si grabind pasul sa o intampine.

-Imi pare atat de bine sa va vad domnisoara Amanda. Am fost cu totii foarte ingrijorati, spuse soferul maruntel in timp ce isi aranja chipiul.
-Si eu ma bucur ca am ajuns sa ne vedem cu bine.
-Am o surpriza pentru dumneavoastra, exclama soferul.

Usa masinii se deschise si Jason isi facu aparitia sprijinindu-se in carje. Purta o pereche de pantaloni sport rosii si un tricou largut alb. Era la fel de zambaret ca si pana atunci. Fata i se lumina in momentul in care o vazu pe Amanda teafara. Ochii ii straluceau de fericire si ar fi aruncat carjele sa fuga spre ea daca ar fi putut.
Amanda incremenii. Inima ii batea foarte puternic. Isi amintii ca el fusese singurul barbat pe care nu il avusese in pat, insa acea amintire fu repede spulberata. Isi aminti mai degraba toate momentele frumoase petrecute alaturi de el. Era posibil sa se fi indragostit? Fara saa isi mai puna intrebari isi lasa geanta din mana si alerga spre el si cuprinzandu-l dragastos in brate. In acest moment cuvintele erau de prisos, se intelegeau din priviri.

-Ma bucur atat de tare sa vad ca esti bine si esti aici sa ma intampini, ii sopti Amanda in timp ce il imbratisa cu toata forta ei.
-Stiu! Si eu ma bucur la fel de mult, nu ai idee cate griji mi-am facut. Dar acum esti bine, hai sa mergem acasa.

Toata scena se petrecu sub ochii lui Octavio care privea deznadasduit pe geamul apartamentului. O vazu pe Amanda cum se urca in masina cu un alt barbat, un alt barbat care o imbratiseaza. In limuzina Amanda si Jason isi povesteau unul altuia tot ce se intamplase in tot acest timp. Frumosul blond era aproape recuperat, trebuia doar sa aibe grija la anuminte lucruri.
Max lua o scurtatura si in scurt timp ajunse in fata casei, locul unde isi dorea Amanda cel mai mult sa fie. Dakota era deja in fata usii asteptand. Cand cei doi cobarara din limuzina aceasta incepu sa planga.

-Slava domnului ca esti bine micuta mea. Mi-am facut foarte multe griji pentru tine, cat ma bucur sa vad ca esti din nou acasa! Exclama Dakota in timp ce o imbratisa.
-Si eu ma bucur sa va vad pe toti. Max esti liber, iar tu Jason asteapta-ma te rog in camera mea.

Vrand sa le lase celor doua un moment de intimitate Jason se indrepta incet spre camera Amandei, iar Max pleca si el. Dakota o privea impunator pe Amanda, era singura care mai stia de Octavio. Tot cazul fu tinut strict secret asa ca lumea nu aflase inca de tot tam-tamul.

-Unde e, Amanda? Intreba femeia afisand o expresie serioasa.
-L-am lasat la apartament. Momentan nu il vreau in preajma mea.
-Stii ca nu o sa poti pastra acest secret urias la nesfarsit...
-Stiu, doar ca momentan as vrea sa nu spui nimic nimanui, in special lui Jason.
-Bine Amanda, sper ca sti ce faci.

Dupa aceasta conversatie femeile intra si ele in casa. Dakota se indrepta spre bucatarie, iar Amanda spre dormitor. Cand intra simtii toata camera inundata intr-un parfum masculin. Era intuneric, doar razele lunii patrundeau putin prin fereastra. Amanda isi dadu pantofii jos si se aseza pe pat langa Jason. Atunci isi dadu seama ca o atrage foarte tare si ca nu il sarutase niciodata.
Niciunul nu indraznea sa scoata vreaun cuvant. Daca pana acum Amanda facu primul pas de data asta Jason incepu sa se apropie de ea. Isi puse mainile pe spatele si incepu sa o mangaie.

-De data asta eu sunt cel care te doreste foarte mult.
-Dar data trecuta...
-Data trecuta credeam ca sunt doar un oarecare pentru tine, ti-am vazut privirea, stiu ca nu-i asa.

Cei doi se apropiara din ce in ce mai mult pana cand buzele lor se atinsera. Aceea fu scanteia care aprinse intr-un final focul. Incepura sa se sarute pasional si sa se joace unul cu limba celuilalt. Mainile lui Jason desfacura incet fermoarul rochiei albe si mulate purtata de Amanda, apoi ea avu grija sa scape de tricoul lui. Pentru prima data dupa mult timp Amanda nu simtea doar pasiune si placere, era indragostita nebuneste de cel cu care facea dragoste.

************************************
Sper sa va placa. Imi pare rau ca nu am mai postat demult, dar sunt foarte ocupata cu scoala. Va astept parerile, cu cat mai multe cu atat mai repede vin cu next :**

Regina din Manhattan-Volumul1✓Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum