suntem alpinisti in iubire
si suntem muntii
escaladati de sentimente
condori ne duc pe aripa lor
unde soarele rasare din marea de nouri
si ne-aruncam in gol si in stele,
caci varfurile ni-s prea umane
prea uman ne e Olimpul
dar urcam si urcam catre zenit
cu povara trangandu-ne in spate
atarnati in franghia inimii
suntem alpinisti in iubire
si adoram sa ne clatim ochii
in lacrimile demonilor atei de amor
cand sarutul e granita dintre cer si pamant.
tu sa ma tii de mana,
de vom gasi pe harta muntele mitic
ca ingerii sa nu isi ceara jertfa
in haul ce se intinde sub lumina,
si singur cu Prometeu
sa-mi plang fericrea
caci noi suntem alpinisti in iubire
si suntem muntii escaladati de sentimente
YOU ARE READING
Valsul Cuvintelor
Poetry,,Atârnați de sfori, Așteptând izgonirea din rai Ne mai atingem doar cu umărul Respirăm cu inima Până Când singurătățile noastre Devin un șarpe alb Apoi, Ne pierdem tinerețea prin alte povești Încolăcind o tăcere."-Maria Dobrescu
