De-aș putea,
mi-aș înfinge o țepușă adânc în piept
care să-ți curme suflarea,
să mă elibereze din hipnoza ta!
Și-apoi,
ți-aș arunca leșul în mare,
să putrezească-n străfunduri
ca un sipet cu galbeni contrafăcuți
-nimic să nu amintească de mine-
Și în locul tău,
cum nu ajung la stele de pe cer
-și nici nu sunt vrednică de ele-
mi-aș planta o stea de mare
căci ea nu va fi nicicând aidoma ție:
niște cioburi de mercur pe un sicriu...
YOU ARE READING
Valsul Cuvintelor
Poetry,,Atârnați de sfori, Așteptând izgonirea din rai Ne mai atingem doar cu umărul Respirăm cu inima Până Când singurătățile noastre Devin un șarpe alb Apoi, Ne pierdem tinerețea prin alte povești Încolăcind o tăcere."-Maria Dobrescu
