Planeta Geamănă

Capitolul 2

Îşi îndreptă atenţia pe drum, accelerând până când ajunsese la o viteză periculoasă, ignorând limita acesteia până ieşi de pe autostradă. Kaden locuia într-o zonă retrasă, dar lângă capitală, pentru că de multe ori era nevoie de el pentru probleme urgente pe care Jax Selon era mult prea ocupat să le rezolve şi singur. Chiar îl displăcea pe acel om, dar desigur nu putea să-i spună asta în faţă, rămânând umil măcar în aparenţă.

  Coborî din autovehicol când parcă în faţa unei case, sau mai bine spus palat care se întindea pe mai bine de cinci etaje. Trecu de poarta de intrare, urcând în lift şi apasă pe tasta trei, ce indică acelaşi etaj, folosit precum camera de zi. Aceasta era imensă, luminată de zeci de becuri ce imitau strălucirea soarelui.

  Kaden a fost mereu fascinat de trecutul planetei, în care oamenii umblau sub cerul de un albastru intens şi care primeau lumina soarelui ca un dar oferit de divinitate omului, care combinată cu căldură dată tot de soare ofereau viaţa, fără a cere nimic în schimb.

   Se aşeză pe canapeaua din mijlocul încăperii, examinând micul dispozitiv.

  Desigur, se cerea un cod pentru a fi deschis. Dar ce cod putea fi? Tastă repede numele unchiului său, dar nu aceea era parola. Încerca şi cu numele său, dar nici acela nu era codul. Din ceea ce înţelesese, toate acestea aveau legătură cu unchiul său şi cu Riposta...tastă numele asociaţiei dar parola era alta! Dintr-o dată, îşi aminti de poveştile spuse de unchiul său în vremea copilăriei sale. Aproape toate aveau teme fantastice, dar cel mai mult îi plăceau cele în legătură cu Assja, planeta geamănă, în care eşuase colonizarea. Fără să-şi dea seama, tasta numele planetei, iar parola a fost acceptată.

  Răsuflă uşurat, chiar dacă partea mai grea acum venea. În faţa lui a apărut holograma unui text lung, dar care l-a mărit pe bucăţi, citind:

^^^^^^^^^^^^^^^^

Kaden,

Ştiu că mă adresez ţie pentru că tu ai fi singurul care ar descifra codul pus de mine.

Dar acum o să trec direct la subiect...Riposta există! Chiar şi eu fac parte din ea...sunt un membru al ei de mulţi ani, dar nu a putut să-ţi spun decât la momentul potrivit, care s-a arătat decât în circumstanţele de faţă, din păcate. Nu am putut să-ţi spun când erai mic, iar după ce ai devenit Lord în urma acelui incident pe care nu ştiu dacă să-l consider fericit sau nefericit, nu m-am mai gândit deloc să-ţi spun, crezând că nu vei afla niciodată.

Însă, în timp ce lucram în laboratorul astrononic pus la dispoziţie de Ripostă, am făcut o descoperire ce părea imposibilă. Planeta Assja este locuită! Şi nu de orice fiinţe, ci de oameni! Nici mie nu mi-a venit a crede, dar se pare că acest secret a fost ţinut încă de pe când colonizarea a fost declarată eşuată. Nu ştiu motivele, dar crede-mă că voi afla. În zilele următoare am făcut mai multe descoperiri, printre care şi reţeaua lor radio, de satelit şi am lucrat la o descifrare a limbajului folosit de locuitorii planetei. Nu am făcut mari progrese, însă am aflat că aceştia îşi numesc planeta Pământ şi sunt mai mult ca sigur că nu au nicio idee de existenţa noastră.

Un alt lucru m-a uimit pround. Am observat planeta de fiecare dată când era noapte pe o parte a ei, cât şi pe cealaltă. Lumini! Zone imense luminate, aproape tot uscatul, aşa cum era Marte înainte. Îţi dai seama cât de mult a evoluat umanitatea acolo?

Iar noi care doream să mai încercăm încă o dată colonizarea Assjei...

 Nu mă consideră nebun, pentru că nu sunt, dar te vei convinge de unul singur.

După mai multe zile, când mă întorceam acasă, eram aşteptat de soldaţii lui Selon. Am fost arestat, aruncat într-un vehicol şi dus la palatul lui Selon, doar după ce toţi vecinii au fost ameninţaţi să spună că nu ştiu nimic de mine, până când tremurau săracii oameni din toate încheieturile.

Ajuns la palat, am fost aruncat într-o celulă şi lăsat zile întregi închis, fără să văd pe nimeni în afară de interogatorii care doreau toate informaţiile pe care le puteam oferi. Ei desigur ştiau că sunt membru al Ripostei, dar oare m-ar mai fi lăsat în viaţă dacă aveau la cunoștiință ce ştiam eu despre Pământ, secretul care s-au chinuit atât de mult să-l ţină ascuns? Nu sunt prea sigur de asta...

Dacă te întrebi cum am putut să comunic cu tine prin acest dispozitiv, să ştii că Riposta are destule conexiuni să mă ajute să ţi-l trimit ţie, dar nu destule încât să mă ajute să evadez. Ei privesc sceptici încrederea mea în tine, dar sunt sigur că am făcut alegerea corectă.

Nu-ţi cer să mă salvezi, dar trebuie să îl opreşti pe Selon să găsească Riposta. Poate este prea târziu pentru mine, dar nu pentru Marte! Nu mă dezamăgi...

 ^^^^^^^^^^^^^^^^

   Kaden era prea uimit de cele tocmai citite pentru a lua o decizie.

  Unchiul său se ţine de glume? Ceea ce citise despre Assja semăna cu poveştile pe care i le spunea când era mic. Dar acum nu mai era deloc un copil şi nu putea fi convins aşa de uşor.

  Dacă planeta a fost colonizată cu succes, atunci cum de în tot acest timp nu ştiuse nimic despre asta? Fiind Lord, ar fi strebuit că Selon să-i fi spus de ceea ce tocmai îi scrisese Helio.

  Nu! Doar unchiul său ar inventa o poveste despre planeta geamănă. Sau poate nici nu era de la Helio.Cum se poate că unchiul său să fie arestat de Selon şi el nici nu ar fi ştiut?! Tot felul de supoziţii îi acaparaseră mintea, el fiind pe cât de confuz pe atât de îngrijorat pentru soarta unchiului său.

  Emiţătorul sau piui, ceea ce-l făcu să tresare. Apasă pe un buton şi în faţa să se profla imaginea lui Jax Selon.

După o primă privire, credeai că figura sa de o frumuseţe angelică se oglindea şi în sufletul său, dar era doar o iluzie. Avea ochii de un albastru intens, iar părul său blond, drept, îi cădea aparent neglijent la linia umerilor. Mulţi ar spune că Kaden şi Jax semănau la înfăţişare, având aceeaşi culoare a părului, ochii însă fiind diferiţi, ai lui Kaden fiind de un violet unic.

-Kaden, spuse el cu o urmă de zâmbet.

-Lord Selon, îi răspunse Kaden pe un ton neutru.

-Vroiam să îţi spun că te aştept în mâine să discutăm cererile congresului.

Kaden se întrebă de ce l-a contactat Jax însuşi să-i spună asta, mirându-se de comportamentul lui.

-Si mai vreau să te întreb dacă ai vreo veste în legătură cu Helio Nova, continua Selon impasibil.

-Nu, Lord Selon. Pur şi simpul a dispărut, de parcă l-ar fi luat cineva...continuă neştiind prea bine unde ajungea.

Probabil îl testa pe Jax? Nu că nu ar fi periculos, mai ales dacă tot ce citise era adevărat şi Helio era închis la ordinele lui Selon.

Obseva o scânteie ciudată în ochii lui Jax, dar care dispăru imediat.

-Vom vorbi despre asta când vei ajunge, Lord Nova.

Transmisia se încheie, dar Kaden era din ce în ce mai neliniştit. Oare ceea ce-i scrisese unchiul său era adevărat, pe lângă de necrezut? Refuza să se gândească la asta pe moment. Până la urmă, nici nu ştia ce să mai creadă.

Cu toate acestea, aştepta întâlnirea cu Selon cu mult interes...