Destinul și iubirea ( Vol. 1 )

Parte din mafie

Mă plictisesc de moarte,a trecut o săptămână de când l-am ucis pe Belikov,am avut o grămadă de cosmaruri,nopți nedormite, mă bucur că Marco a stat în tot acest timp cu mine,mi-a spus că încetul cu încetul nu voi mai visa urăt. Igor a ajuns capul mafiei rusești, Marco nu e nătărău și mă tot întreabă ce s-a întămplat atunci , cum de Igor e în viață,dar mereu fac pe prostul,nu știu,poate are 9 vieți ca pisicile ! mereu aceași replică,l-am plictisit pe bietul Marco.Azi e ziua în care voi fi externată,vreau acasă,chiar și la orele plictisitoare de la facultate.
Dominik a venit să mă ducă acasă,doctorul zice că nu am voie să merg cu motorul,deci nu știu ce mă fac timp de 2 săptămâni .
Ne urcăm în mașina lui și pornim spre casă,merg bucuroasă mai întăi în parcare spre motocicleta mea,care e legată cu un lanț cu lacăt de bara de protecție a parcări

-Ce dracu ! zic și mă uit la Dominik care zâmbea

-Timp de 2 săptămâni nu ai voie să conduci ,rana de la glonț trebuie să se vindece ,nu te uita urât la mine,cheia de la lacăt e la Marco,deci,a fost ideea lui.

-Băga-mi-aș,las că găsesc eu un patent sau ceva să tai lanțul !

-Nici să nu te gândești !! dacă nu o ducem în garajul lui Marco !

-Bine,bine ! ridic mâinile în semn de predare .

-Acum aranjează-te,ai o rochie pusă pe pat și o pereche de pantofi cu toc,mergem la sediu, are loc o petrecere .

-Petrecere,cu ce ocazie ?

-Ai să vezi ! Hai , grăbește-te !

-Chiar trebuie să port rochie !?

-Hai,nu te mai plânge,nu-i decât o rochie și o pereche de pantofi cu toc !

-Stai tu o seară pe tocuri,o să îți piară zâmbetul !
Până la urmă m-am dus în camera mea iar el a rămas jos, spunea că mai are de cumpărat ceva.Deschid ușa și văd că e foarte curat,deși nu mă așteptam la asta . Merg spre dormitor, merg să fac un duș,rapid,când ies din baie mă îndrept spre pat,era așezată o rochie superbă albastră mulată cu spatele gol,lungă până la pământ,se asorta minunat cu pantofii cu toc de aceeași culoare, îmi scot foarte bine în evidență ochii mei albaștri,dar și silueta mea,sunt o fată subțirică.
Îmbrac rochia,îmi pun tocurile și merg la oglinda de la șifonier să mă uit cum arăt din cap până în picioare,mă machiez cu puțin ruj și rimel,îmi așez părul pe spate , iau o poșetă în care îmi pun telefonul și ies mai mult în fugă din apartament.Acolo mă aștepta Dominik bosumflat,am stat o grămadă în apartament,dar îi trece,mă urc în dreapta șoferului iar el la volan . Am ajuns la sediul firmei,Dominik iese înaintea mea ,îmi deschide portiera și mă ajută să cobor,îmi întinde brațul lui iar eu îl prind ușor.Am urcat cu liftul până la ultimul etaj , până la 10. Intrăm în biroul lui Marco,unde toate luminile erau stinse.

-Dominik,dacă e o glumă și m-ai pus degeaba să port rochie,te las fără moștenitori .

-SURPRIZĂ !!! strigă mai multe persoane în cor iar luminile se aprind,m-am speriat așa de tare încât am țipat și l-am prins pe Dominik în brațe lăsându-mi capul pe pieptul lui.În momentul ăla a sărit și el ca ars,nu se aștepta să îl iau în brațe .

-Vrei să mă omori ? întreabă Dominik ,am rămas fără aer ! Marco se apropie de noi și își pune mâna pe umărul meu drept

-Rose ,ce ai pățit ? zice Marco și mă întorc spre el

-Nimic,doar că era să fac infarct ,nu prea mă împac cu genul ăsta de surprize , nu mor de la un glonț,dar am șanse mari cu o surpriză de asta,putea-ți măcar să ține-ți luminile aprinse ! spun zâmbind . Dar care e scopul petrecerii ?