Destinul și iubirea ( Vol. 1 )

Acasă

Nu am închis un ochi toată noaptea,mama mi-a spus că nu are multe șanse . Am avut noroc , am găsit un bilet disponibil, cineva s-a răzgândit pe ultima sută de metri . Acum sunt pe motorul meu,în România mi-am făcut singură un atașament în care încap toate bagajele , mă îndrept spre aeroport, diseară sunt în orașul Piatra Neamț, trec mai întăi pe la spital,să văd cu ochii mei cum stă treaba.Nu mi-am dat seama,dar am ațipit în avion,am coborăt,mi-am luat bagajele și motocicleta și pornesc spre oraș.
Am ajuns în fața spitalului,scot cheile din contact și merg rapid spre camera unde era tata.M-au lăsat să îl văd,deși nu a fost un tată prea bun,lacrimile și-au făcut loc pe obrajii mei.Doctorul mi-a explicat că mai mult de atât nu au ce să facă.Am hotărât ca mama să rămână în oraș cu bunica iar eu mă duc în satul natal,motiv,am eu grijă de gospodărie,dar mai mult vroiam să mă liniștesc, acasă .
Am plecat tot cu motorul,iar după două ore am ajuns.
Totul era neschimbat,casele, dealurile,mărețul munte Ceahlău ,care veghează asupra lacului. Îmi era dor de peisajul ăsta,iar apusul care are loc în fața mea,e superb.Intru în casă și îmi fac ceva de mâncare,după niște planuri pentru mâine. Sper ca băieții să aibă noroc cu italienii.

Primul lucru care mi-a venit în minte era să mă întălnesc iarăși cu prietena mea din copilărie, Kamelia,desigur, vine și Cristi.
Ne întălnim la mine.Eram cea mai fericită persoană în clipa aia.

-Rose ! Ce mai faci ?

-Mai nimic ! Dar tu ?

-M-am angajat la pensiune , văd că nu ai renunțat la treaba cu motoarele !

-Mă cunoști !

După o discuție amânunțită îmi sună telefonul

* convorbire telefonică *

-Alooo !

-Alo! Ce mai face Principessa ?

-Marco ! Bine,am ajuns acasă , voi ?

-Plecăm în vacanță !

-Serios !? Unde ?

-La tine ! Aveți pensiune acolo ?

-Da ! Dar cum de v-a venit ideea asta ?

-Mereu am vrut să stăm o săptămână la țară,la aer liber . Acum te lăsăm trebuie să ne urcăm în avion . Pa !

-Pa !

* convorbire încheiată *

-Ce s-a întămplat de zâmbești așa ?

-Prietenii mei din facultate,cei despre care v-am vorbit, vin spre noi !

-Asta e super, îmi doresc să îi întâlnesc și eu !

-Dorința ți-se va împlini !

După 5 ore,eu,Kamelia și Cristi , am ieșit din casă, ca să vadă băieții unde trebuie să oprească . Mă bucur că mama e în oraș,nu vreau să știu cum ar fi văzut ea 3 motocicliști. Am tot așteptat , până la urmă,au apărut . Marco coboară primul și își dă jos casca.

-Marco ! strig și merg la el să îl strâng în brațe .

-Surioară ! Mă bucur că am ajuns,ce peisaje superbe !

-Mă bucur că aici vorbești romănește !

-Principessa,de mine ai uitat !?

-Cum să uit de tine,drăcușor împielițat ! spun și merg să îl iau în brațe . Dimitri ,ți-a mâncat pisica limba !?

-Nu,pușlama mică ! și îl strâng și pe el în brațe

-Ea e Kamelia,iar el Cristi ! El e Marco,Dominik și Dimitri ! le fac eu prezentările

-Ne bucurăm că în sfărșit am făcut cunoștință ! spune Marco și îi sărută mâna prietenei mele care se îmbujorează .

-E cam târziu,deci mergem la pensiune să vă cazați,iar mâine vom merge toți la un picnic pitoresc ! Ce ziceți ?

-Sigur ! afirmă toți și mergem la pensiunea din zonă.
Au avut noroc,ultimele 3 camere. Ne-am luat râmas bun și ne-am despărțit .

Dimineață m-am trezit ca arsă, ceasul indica ora 12:00 ,am mers repede să fac bagajul pentru ideea mea strălucită.Am împachetat totul și le-am pus în coș : pătura,gustările,o sticluță mică de țuică( nu au gustat în viața lor,țuică de prune românească )sucurile( nu am de gând să plecăm de acolo pe 4 cărări ) și umbrela mea de soare, sub umbrela asta încăpem toți.
Pun coșul în suportul lui, nu degeaba l-am făcut,și merg spre pensiune,unde trebuie să ne întâlnim . De acolo am mers direct spre locul meu preferat, Fântânița Rece,o pajiște dreaptă cu 2 porți de fotbal,lângă care curge un izvor limpede și rece. După un kilometru începe pădurea și grădinile oamenilor de fân . Locul perfect !

-Ta-da ! strig eu bucuroasă punând piedica motocicletei ,la fel și ceilalți( toți aveam motorul nostru ) V-am promis ceva pitoresc ! vă place !

-Da ! Locul e superb !

-Mă bucur că vă place ! spun și scot coșul

-În ăla ce mai ai ?

-Relaxare !

Începem să aranjăm pătura și gustările, băieți au fost foarte curioși când le-am spus de țuică . Asa că le-am pus câte un păhărel

-Wow ! Ce tare e ! iar eu am început să râd în hohote de cei 3 amici .

-Bine că nu am adus mai multă !

-Acum să revenim unde am rămas ieri ! spune Marco . Ți-ai uitat cadoul la petrecere,deci l-am pus în suportul motocicletei

-Aaa...da...mersi mult ! am uitat de el după ce m-a sunat mama . Lăsând la o parte asta,cum a decurs transportul ?

-A decurs foarte bine ! Dar italianul s-a supărat,căci de ce nu a venit și vestita Principessa !

-Și ce i-ați spus ?

-I-am spun că data viitoare vei fi și tu prezentă !

-Cine e capul ? întreb eu .

-Alfonzo Vicenzi ! spune Dominik iar mie îmi rămâne o bucată de roșie în gât. Tușesc,iar Marco sare să mă ajute dar îi fac semn să stea jos,și așa face .

-Alfonzo Vicenzi !? spun eu printre sughiț.

-Da ! Ce ai mai auzit de data asta ?

-Că e un criminal cu cei mai frumoși ochi albaștri care ia văzut omenirea . Zi,l-ați văzut la față ?

-Nu,dar dacă o luăm de la capăt cu dragostea,se va termina mai urăt ca aia cu Igor.

-Nu a fost nimic cu Igor ai uitat că ma trântit la pământ,mi-a legat mâinile și picioarele,mi-a pus scoci la gură și m-a aruncat pe umărul lui ca pe un sac cu cartofi și m-a adormit după care m-a răpit , ți-se pare ceva romantic în toate astea ?

-Da ! strigă Kamelia , partea cu răpitul !

-Offf, Doamne ! Te-ai lovit la cap ? Scoci la gură , ți-se pare normal ?

-Păi,ca să te calmezi ! spune Cristi

-Răpită de mafia rusă !? Asta e romantic !?

-DA ! spun toți în cor

-Vă spun eu ceva romantic ! Belikov mort ! Acum gata cu subiectul ăsta ! țip eu

-Bine,dar mie îmi vei spune cum a fost ! spune Kamelia

-Sigur ! aprob eu cu sictir

-Apropo,m-a întrebat Sergiu de tine ! spune Cristi

-Cine e Sergiu ? întreabă Marco

-Un nătărău,despre care nu vreau să aud nimic ! spun și mă uit urăt la Cristi

-Bine !

Am m-ai vorbit o jumătate de oră și se aude un motor care urcă dealul unde ne aflăm noi. Cine poate să fie ?