At Least Last

Capitolul 18

 Inghit in sec incercand sa ma conving ca asta este cat se poate de normal,insa momentul in care il vad sarutandu-i parul imi pune capac. Lacrimile imi invadeaza ochii si simt cu inima mi se crapa in doua. Incerc sa respir si sa evit vreun atac de panica, insa oricat de mult aer as trage in plamani, nu reusesc sa respir cum trebuie. Imi las punga sa cada pe jos si primul meu instinct este sa fug mancand pamantul de acolo si sa nu ma opresc pana nu ajung in camera mea de camin. Dar pentru prima oara in viata mea, nu fac asta. Am de gand sa infrunt problema! Ridic punga de carton de pe podea, imi sterg incet obraji si pasesc spre ei. Sa te vad domnule ador-sa-petrec-timpul-cu-tine! Cand ajung in dreptul lor Lucas o indeparteaza pe Bridgette de el si ma priveste stupefiat. Eu ma intorc spre bruneta de langa mine si o studiez putin. Era imbracata cu o pereche de blugi negri, cu talie inalta ce ii puneau in evidenta picioarele lungi si subtiri si un pulover culoarea mustarului gros. Parul ii era drept si ii statea foarte bine. Frumusetea ei ma ca izbea de toti peretii. Ii zambesc larg si ma apropii de ea pentru a o pupa asa cum a facut-o ea cand ne-am vazut prima oara. Nu ca mi-ar face placere, dar stiu ca el priveste. Spre surprinderea mea, ea ma strange in brate calduros.

-Ce faci scumpo?, ma intreaba zambindu-mi larg

-Sunt bine! Multumesc, tu ce faci?,o intreb incercand sa fiu cat mai amabila posibil

-Am venit sa o vad pe Sophie si pe Lucas, bineinteles!

"Si pe Lucas, bineinteles" imi aminteste subconstientul meu enervant. Eu doar dau aprobator din cap, fara macar sa il privesc pe satenul ce nu si-a luat nici macar o clipa ochii de pe mine. Ii ofer lui Bridgette un sandwich sub pretextul ca a avut un drum lung, blah blah..

Intru in salonului lui Sophie insa o gasesc dormind. Ma apropii de patul ei pentru a ii saruta fruntea si a o privi putin. Mi-era dor de ea. Mi-era dor sa petrec timpul cu ea, sa rad cu ea sau alte lucruri de genul asta. Inainte sa ies pe usa si sa o las sa se odihneasca, imi aud numele strigat. Imi intorc privirea spre patul ei si o vad zambind la mine cu ochii intredeschisi. Ma apropii din nou de patul ei si ii iau mana intr-a mea.

-Ce faci?, o intreb

-Sunt bine, totu-i bine. Ai spus ca imi aduci o supriza!, imi raspunde zambind ma larg ca niciodata

Incep sa rad si imi deschid geanta. Scot de acolo o alta gentuta mica rosie si o pun pe pat. Ochii si se maresc,stiind cu siguranta ce se afla acolo si incepe sa rada zgomotos si colorat. O ajut sa se ridice in sezut si deschid gentuta plina cu farduri si sticlute cu oja. Incep prin a-i hidrata fata si a ii aplicat putin blush, o linie subtire de tus pe pleoape si un ruj simplu, dragut. Incepe sa imi povesteasca de seara ei cu Mark si sunt uimita de tot. Mark si Sophie? Adica, pe bune? Cine se astepta la asta?

-A fost asa de dragut cu mine si m-a invitat la cina. Nu am putut refuza, adica... serios acum, cine ar fi refuzat?, imi spune razand

Dupa o sesiune de ras si manichiura, parasesc salonul lasand-o cu un zambet sincer intiparit pe chip. Adoram sa o vad asa! Cand ies in hol il gasesc pe Lucas stand pe un scaun, cu coatele sprijinite de genunchi si privind podeaua, iar Bridgette pe scaunul de langa cu mana dreapta odihnindu-se pe coapsa lui. Am simtit ca picioarele mi se fac instant de gelatina si ca o sa cad pe podea. Trag aer adanc in piept si ma indrept spre iesire, incercand din rasputeri sa nu izbucnesc in plans. Am mai zis ca m-am saturat sa plang? Ii aud vocea lui Lucas strigand-ma si oricat de tare as incerca, nu am puterea sa nu ma intorc. Il vad alergand spre mine si imi incrucisez bratele la piept. Nu trebuie sa il lasi sa iti intre pe sub piele, Ioana! Ti-a spus la un moment dat ca cel mai rau lucru pe care ai putea sa i-l faci este sa te prefaci ca nu exista. Fa-o! Inainte ca subconstientul meu sa ma convinga ca nu ar trebui sa ascult o boaba din ce spune, ii aud vocea ragusita.