At Least Last

Capitolul 5- partea I

N.A

  Revin cu un capitol cum nu am mai scris de mult timp si o fac acum- cu tot sufletul. Astept cu nerabdare parerile voastre in comentarii sau mesaje private! Enjoy it :)

--

    Stateam intinsa, printre pernele colorate ce se odihneau pe salteaua patului meu. Priveam tavanul alb-imaculat si zambeam. Unde s-a ascuns aceasta Ioana pana acum? Cum a reusit, el, sa o readuca inapoi, sa faca sufletul din mine sa prinda viata? Nu i-am mai vazut chipul si nu i-am mai sarutat buzele moi de doar trei zile- simtindu-se, insa, o vesnicie. Era plecat in Lyon, dar a spus ca are sa-mi scrie des. Aud zarva in camera de alaturi si ma ridic din pat intrand in camera mamei care isi pregatea bagajele. Raman inghetata in pragul usii, lasandu-mi corpul sa se sprijine de toc. 

-Sper ca am luat tot. Taxiul trebuie sa ajunga in trei minute, imi spune agitata 

-Nu exista lucru de care sa ai nevoie si pe care sa nu il gasesti la Darius si la Claudia, mama! ii spun chicotind 

   Isi incheie fermoarul troler-ului si iese in hol. Si-a planuit de acum vreo doua luni o excursie la Darius si la Claudia, in Romania. Cand imaginea lor imi umple fiecare coltisor al mintii, o lacrima mi se prelinge pe obraz. Dorul de ei era urias. O imbratisez strans pe mama si ii urez un zbor usor, inainte de a inchide usa apartamentului-in urma ei. O saptamana fara ea o sa fie ingrozitoare dar stiu cat ii lipsesc oamenii ei dragi. Stand sa ma gandesc, Darius si Claudia sunt singura familie pe care o mai avem. 

     M-am asezat in varful patului si mi-am deschis laptop-ul, incepand sa citesc mailurile primite. La doua minute se aude soneria de la usa si ma ridic fara sa ma grabesc. Probabil Lavinia a terminat mai repede degustarea de tort la care a participat cu John. Invart cheia in broasca si deschid, in fata mea aflandu-se un domn. Inalt, cu o postura impunatoare si o barba ce ii contura maxilarul. Putin cam infricosator, pentru gustul meu. Tinea in maini doua plicuri pe care mi le-a inmanat inainte de a disparea. Incui la loc usa si merg spre dormitor, in timp ce studiam cu atentie plicurile. Pe unul dintre ele scria "Ioana" iar pe celalalt "Johnattan & Lavinia". Am lasat deoparte pe acela ce nu-mi apartinea si l-am deschis pe celalalt.  

      Citeam randurile si zambetul mi se largea din ce in ce mai mult. Era o invitatie! La un bal! Unchiul lui Sophie si a lui Lucas organiza un bal mascat, maine seara iar eu, Lavinia si Johnattan eram toti invitati. Am sarit in pat de fericire si am inceput sa topai prin toata camera. Dansul meu complet ciudat si nepotrivit este intrerupt de telefonul meu. Sophie.

-Aaah!, a fost primul lucru pe care l-am auzit cand am raspuns

-Aaaaah!, am tipat inapoi cu bucurie in glas

-Fato, mi-e dor de tine de nu mai pot! Te astept pe tine si pe sora ta, la mine acasa maine. La ora 15:00, trimit o masina dupa voi. Ok? Ne pregatim impreuna..

-Doamne, Sophie.. nu trebuie sa faci atatea! Putem sa..

-Ioana, nici sa nu aud! Pe Johnattan il ia Lucas, vorbesc ei intre ei! O sa fie senzatie, imi spune razand cu pofta

        Dupa inca trei, patru minute de conversatie am inchis apelul si am continuat sa citesc si sa raspund mailurilor. Inainte de apunerea soarelui au aparut si Lavi cu John, iar eu am fost mai mult decat incantata sa le dau vestea cea mare! 

         Orele au trecut parca zburand, iar eu ma aflam cu Lavinia in masina ce ne ducea la Sophie. Drumul a fost linistit, am ascultat muzica buna in surdina si am vorbit banalitati. Sophie ne scria in disperare ca are rochiile perfecte pentru noi si bijuterii si pantofi. Am ajuns la scurt timp si fiecare amintire era precum o imbratisare lunga. Balansoarul pe care stateam cu Lucas acum multi ani era tot acolo.. parca, asteptandu-ne. Am zambit si am urca scarile. In usa ne intampinau Monique si Leo- aratand mai tineri decat imi aduceam aminte si plini de viata. 

-Ioana! Bine ati venit, draga mea!, ne spune Monique zambind si imbratisandu-ne pe fiecare in parte.

       Am fost conduse in camera speciala a lui Sophie, unde am gasit-o ingropata in rochii, fuste si materiale pretentioase. A sarit in picioare cand am intrat si m-a imbratisat strans.

-Draga mea prietena, cat mi-ai lipsit!

     Am ras colorat si i-am sarutat parul. I-am facut cunostiinta cu Lavinia si am inceput pregatirile. Machiaj, par, pantofi, accesorii si multe zambete largi. Dupa o perioada lunga din viata mea in care nu mi-am gasit locul, nu am apartinut de cineva anume si nu m-am bucurat cand deschideam ochii de dimineata.. acum? Acum simteam ca sunt eu din nou. 

      La final, rochia mea era una rosie: cea mai frumoasa rochie pe care o vazusem vreodata. Un corset imi cuprindea trupul, strans, pana in talie de unde pornea o avalansa rosie, finisata cu o trena nu foarte mare. Purtam o pereche de sandale argintii, iar parul il aveam lasat pe spate. Sophie si-a ales o rochie simpla, albastra dintr-o matase pretioasa si o pereche de sandale negre, iar minunata mea sora o rochie galbena, cu aspect sirena ce ii accentua linia corpului. 

     Am coborat scarile si am primit mastile de la Leo. Eu aveam o masca argintie, ce-mi acoperea doar ochii si nasul. Am urcat in SUV-ul ce ne astepta in fata casei si am pornit spre locatie. In plicul pe care il aveam cu mine am simtit telefonul vibrand.

Lucas: "Ce porti?"

      Primul impuls a fost sa ii spun, ba chiar.. sa ii dau detalii. Haide, totusi, sa ne jucam un pic.

"Port parfumul ala pe care il iubeai cand eram in facultate"

      Imi aduc aminte si ma cuprind toate emotiile cum isi afunda frumosul lui chip in parul meu si imi spunea ce bine miros. Inainte sa plec in Franta, mama mi-a facut cadoul o sticluta de Miss Dior- parfumul pe care il iubesc si il voi iubii mereu. Subcontientul imi spuna ca asa s-a indragostit Lucas de mine. 

Lucas: "Te ador"

         Incep sa chicotesc privind ecranul si imi pun masca, inainte de a cobori din masina.