At Least Last

Capitolul 19

-Stii ce e cel mai ciudat? Ca in nici doua saptamani, am mai auzit asta!, ii spun parca scuipand cuvintele si ies din cladire

Vantul ma izbeste si incerc sa ma orientez putin. Baietii mai mult ca sigur au plecat, sau au fost goniti asa ca petrecerea pica pentru ca nu vreau sa imi stric seara si mai tare dand nas in nas cu gorila bruneta a lui Jasmine. Inainte sa ma indrept spre metrou, mai arunc o privire spre usa. Pleaca Ioana! Nu o sa vine dupa tine! Oftez prelung si incep sa merg leganat pe bulevardul intunecat. Maine e ziua lui Lucas. Cadoul lui ar trebui sa fi ajuns deja la camin, desi nu stiu daca o sa am ocazia sa i-l ofer dar tot l-am comandat. Drumul spre campus este linistit, fiind total pierduta in propriile-mi ganduri si sentimente. De ce trebuie sa fie asa de complicat? De ce nu poate totul sa fie ca in filmele americane, lapte si miere? Ajunsa in fata portilor campusului ma apropii de paznic. Cum il chema?

-Buna seara, Tom?, ii spun mai mult in soapta

-Buna seara! Va pot ajuta cu ceva?

-Da, de fapt... a sosit vreun colet astazi?

-Oh, da! A sosit acum vreo doua ore. E al tau?, mi se adreseaza aducandu-mi cutia de carton

-Da, va multumesc! O seara buna!, ii raspund si ma indepartez

Cand ajung in fata camerei, apas incet pe clanta si patrund inauntru. Lumina era aprinsa iar Jasmine era intinsa pe pat, purtand doar lenjerie si un maiou negru, tinand strans la piept o sticla de vin. Rimelul ii era intins pe toata fata iar parul ii era murdar si incalcit. Ce a mai facut acum? Imi dau ochii peste cap si pufai incet inainte sa ii scot sticla cu lichid rosu din stransoarea bratelor si sa ii acopar corpul cu patura alba. Ma schimb intr-o perechede colanti negri pana la genunchi si un tricou a lui Lucas care habar nu am cum a ajuns la mine in geanta. Ii ridic marginea si ii inspir parfumul. Mirosea a el. Zambesc cand imi aduc aminte ca am mai facut asta, prima oara cand i-am purtat hainele, in Lyon. Ies din camera, cu tot cu sticla de vin si cu laptop-ul dupa mine si ma indrept spre camera lui Sophie. Dau la o parte covorasul rosu din fata usii si scot de dedesupt cheia camerei, descuind. Intru si ma asez pe pat, infofolindu-ma in patura moale. Telefonul imi vibreaza iar eu il deschid. Mesaj de la Lucas. 'Vrei te rog sa vii la mine sa vorbim?" Ha! Auzi la el! El e un dobitoc pupator de par si eu sa ma deplasez pana in mijlocul Parisului la apartamentul lui? Nu cred. Ii raspund printr-un simplu "Nu", incercand sa par cat de inabordabila se poate. Inainte ca mesajul macar sa se trimita, doua batai puternice se aud in usa iar inima imi sta in loc. Fac pasi mici si o deschid cat de silentios pot. Statea chiar in fata mea papitoiul! Dar ochii imi cad pe buchetul de flori pe care il tinea in mana stanga iar pe cea dreapta o avea la spate. Imi ridic privirea spre chipul lui obosit. Insa, ceva ma face sa nu ma pot concentra asupra motivele pentru care sunt suparata pe el. Inspir aerul iar mirosul e unul atat de cunoscut.

-Mi-ai cumparat mancare?, il intreb fara macar sa ma gandesc

El incepe sa rada colorat iar eu ma alatur imediat. Isi aduce mana dreapta in fata si imi arata punga imensa de carton plina cu fast-food. Iau punga in mana si deschid larg usa. Nu stiu cum interpreteaza el acest gest, insa ma smuceste pur si simplu, lipindu-ma de el si ma saruta. Florile ii cad pe podea si mancarea mea la fel. Imi infasor extrem de timid mainile de jur imprejurul gatului sau iar el imi mangaie cu interiorul degetului obrazul. Zambeste peste buzele mele iar eu ma curtemur. Eu intrerup sarutul, indepartandu-ma si dregandu-mi vocea. El se repede sa ridice florile de pe podea si mi le ofera privindu-ma bland, cu un zambet mic pe fata. Eu le accept si pun pariu ca m-am inrosit ca un rac. El incepe sa rada si ma saruta tandru pe frunte. Stiu, stiu ca nu ar trebui pur si simplu sa trec cu vederea. Ar trebui sa avem macar o discutie. Dar m-a luat valul, mi-a lipsit.

-Promite-mi ca nu ma mai dezamagesti!, e tot ce reusesc sa spun

-Nu mi te lua si nu o sa o fac, promit!, imi raspunde si inima mi se topeste