Sângele Evei (Completa)

Capitolul 34: Remember

"Memoria este jurnalul intim pe care îl purtăm mereu cu noi."
Oscar Wilde

********************

Au trecut doua zile de când îl prinsesem.Doua zile chinuitoare în care inima mea încetase sa mai trăiască.Batea,pompa sânge,dar nu se simțea vie.Nu am vrut sa vad pe nimeni,sau sa aud ceva din ce se petrecea cu el deși ma rodea pe interior, sa aflu dacă îl tortureaza sau dacă au scos vreo informație de la el.Nu puteam merge sa dau ochii cu el!Nu am dormit deloc în astea doua zile, am mâncat numai cat sa supraviețuiesc, în schimb nu am părăsit apartamentul meu deloc, nici măcar când Papa a cerut sa ma vadă.
Stăteam închisă în camera mea cu privirea ațintită în tavan reluând imaginile cu el în fata mea.
Ești la fel de frumoasă.
Oh Doamne!De ce trebuia sa zică asta?De ce naiba nu sarise la gatul meu sa ma omoare?M-ar fi făcut sa nu ma simt asa vinovata.Ochii aceia albastrii triști îmi bantuiau acum visele.
Cum altfel sa te vad.
Dai cu pumnul în perna mea.Argh!!O sa innebunesc!Îmi șterg lacrimile de pe obraz, pe care nici nu le observasem ca se rostogolesc decât în momentul în care simtisem sarea pe buzele mele.De când l-am cunoscut devenisem mai sensibila ca niciodată. Nu plansesem toată viata mea cat plansesem din ziua în care l-am cunoscut.
Ești la fel de frumoasa.
La naiba!La naiba!De ce naiba nu încetează cuvintele sale sa îmi răsune în cap?

Ma ridic în fund imediat și ochii mi se lărgesc.Futu-i!Cum naiba nu realizasem asta?Ma lovesc cu palma peste frunte.Pff idioato!
Ma dau jos repede din pat și alerg la dulap sa ma schimb în hainele obișnuite de vânătoare, dar îmi las armele în camera.Fug pe scări pana jos în biroul lui Papa Bear ignorând privirile ciudate care mi se aruncau.Era clar ca bârfa se răspândise în Agenție în legătură cu seara aceea.Ma opresc abia când deschid ușa cu răsuflarea greoaie.Papa ridica privirea spre mine, speriat de ușa care se trântea la perete.
-"Vreau sa îl vad."Ii spun imediat ce privirile ni se întâlnesc.
La început se incrunta apoi se așează comod în scaunul care iar scârțâie sub el.De ziua lui trebuie sa ii iau un scaun nou.
-"Stai jos."Îmi arata el locul din fata lui.Nu ma așez ci doar stau în picioare în fata biroului.Vede ca nu ii urmez ordinul dar măcar ma ignora.Isi freacă fruntea cu degetele mari și groase."Nu cred ca este o idee buna."Îmi spune într-un final.
-"Poftim?"Ridic tonul fără sa îmi dau seama.Cum dracu sa îmi interzică sa îl vad?
-"Am auzit ce s-a petrecut și este clar ca intre voi s-a întâmplat ceva."Își ridica privirea rănită spre mine iar mie îmi îngheață inima.

De aceea privire am vrut sa ma feresc din ziua în care intre mine și David se petrecuse ceva. Privirea lui Papa Bear când se uita spre mine ca și cum dezamăgisem tot ce învățasem.Inghit în sec și ma las sa cad pe scaunul indicat mai devreme.
-"Îmi pare rău Papa."Îmi acopăr chipul cu palmele ascunzându-l în spatele lor.
-"Nu trebuie sa iti para rău Eva, dar trebuie sa te gândești bine ce ai de făcut.Faptul ca acum toți știu,va fi greu sa mai aibă încredere în tine."
Îmi frec ochii cu dosul palmelor.Avea dreptate.Nu îmi pasa de agenții din jurul meu,dar dezamăgisem doua persoane importante pentru mine..Papa și Tyler.Iar cel din urma nici măcar nu mai dăduse ochii cu mine în astea doua zile.Nu ieșisem din apartament dar ma asteptam sa vina sa vorbim, ceea ce nu se întâmplase.
-"Pot sa îl vad, te rog?"Il implor cu ochii plini de lacrimi.
Papa aproba ușor din cap și apasă pe butonul telefonului sau de pe birou."Trimite-l pe Jones la mine."
Stam în tăcere uitându-ne unul la altul pana ce ușa biroului se deschide și Jones pășește înăuntru.
-"Du-o pe Eva la Rege."Ordona Papa fără sa se uita măcar în direcția lui.Ochii ii erau fixați pe mine.
Ma ridic de pe scaun și îmi tarai picioarele în spatele lui Jones care mergea în fata mea tăcut.Nici măcar el nu ma baga în seama.Coboram către subsol,apoi cotim dreapta spre alt hol și mergem înainte lăsând de-o parte și de alta temnițe.Nu fusesem niciodată în partea asta a Agenției.
Ne apropiem de un cub de sticla în care se afla o masa și doua scaune.Intr-un colt la cubului ii observ corpul care stătea jos,sprijinit de un geam,cu ochii închiși și capul pe spate.Frumusetea lui ma izbeste iar, deși se vedea clar ca astea doua zile nu fusese la fel de bine tratat ca mine în casa lui.
Ajungem în fata ușii unde câțiva agenți îl păzeau armati pana în dinți.La un pupitru de comanda se afla Tyler care vorbea în șoapta cu o blonda care tasta de zor pe un calculator.Se oprește când ma vede și se incrunta în direcția mea și lui Jones.
-"Ea ce cauta aici?"Il întreabă pe Jones ignorând-ma complet.Acesta ridica din umeri și murmura ceva de Papa Bear. Tyler își da ochii peste cap și vine spre mine.
-"Ma întrebam când o sa apari sa îl vezi."Îmi spune dar tonul ii era asa de rece.Nu zic nimic dar îmi schimb privirea spre interiorul cubului unde David deschisese ochii și ma privea intens cu fata lipsita de orice expresie.
-"Ati scos ceva de la el?"Întreb dar nu îmi mut privirea din ochii sai.Nu întrebasem pe cineva anume dar Tyler este cel care imi răspunde.
-"Nu.Crezi ca ai mai multe șanse?"
-"Nu știu."Ii răspund și ma duc spre ușa care ma despărțea de el.Astept pana aceasta începe sa se retragă din fata mea și agenții imediat își îndreaptă țevile spre el.Doar nu era nebun sa vrea sa fuga pe lângă mine.
Intru și aștept ca ușa sa se închidă la loc.Se ridica în picioare când intru dar stătea în același loc sprijinit de geam.Ma apropii de el și încerc sa îmi potolesc inima din bătăile puternice care începuseră sa îmi ardă pieptul.
-"Ai știu cine sunt!Ai știut tot timpul în care am stat la tine."Ii dezvălui revelația mea din apartament.Isi lasă privirea în jos băgând mâinile în buzunar.
-"Ți-a luat doua zile să-ți dai seama?"
Nu ii răspund la întrebare căci avea dreptate.Cum naiba nu ma gândisem la asta înainte.Atat de preocupata să îmi fi fost mintea cu sentimente de regrete încât sa nu realizez semnificația vorbelor lui?
-"De ce nu m-ai omorât când ai avut ocazia?"
Dacă știuse în tot acest timp ca eu sunt Văduva Neagra atunci avusese atâtea ocazii sa ma omoare.Doar asta voia nu?
-"Pentru ca nu ma așteptam sa fii tu."Îmi răspunde șoptit dar înțelesesem, în schimb nu înțelesesem la ce se referea ca nu se aștepta se sa fiu eu.Imi înclin capul într-o parte confuza.Privirile ni se întâlnesc din nou și rămânem amândoi fixați unul pe celalalt.Gandurile încep sa năvăleasca în capul meu și incercam sa îmi fac ordine în ele.
A știut mereu și asta nu l-a oprit sa se apropie de mine.Era la fel de conștient ca și mine ca se sărutase cu dușmanul său, și mai rău..
-"Când ți-ai dat seama?"Il întreb curioasa mai mult sa vad în ce moment realizase, după ce ne-am culcat unul cu altul sau înainte?
-"În prima zi când ți-am luat mirosul."Îmi răspunde desprinzandu-se de geam și venind spre mine pana ce stăteam fata în fata."Ți-l luasem într-o noapte la semafor când ai fost lângă limuzina mea."
Îmi confirmase acum ca în seara aceea fusese într-adevăr el cel care lăsase geamul jos privindu-ma, deși el doar îl deschisese ca sa îmi în inhaleze mirosul.Si eu care crezusem ca era vreo vedeta..
-"Problema era..ca știam mirosul tău de undeva.Il mai întâlnisem o singura data în viata mea."
Ma dau în spate imediat de parca cineva aruncase o găleată cu apa pe mine.Bineinteles..doar fusese acolo când mi-a omorât părinții..eu fusesem acolo,normal ca îmi știa mirosul.Ma infurii imediat și palmele mi se rulează în pumni.
Ridic unul și îl lovesc peste fata cu putere.
-"Mi-ai omorât părinții!"Strig către el cuvintele pe care le așteptasem sa le strig de atâția ani.Acum roata se întorsese și puteam în sfârșit sa ii arunc în fata totul."Ai vrut sa ma omori și pe mine dar cineva te-a oprit!"Mârâi hotărâtă sa îl lovesc iar dar pumnul meu este prins în palma sa.Ma împinge pana simt geamul sub spatele meu.
-"Nu fii prostuta Eva.Stiu ca ai coșmaruri cu ce s-a întâmplat!"Îmi mârâie printre dinți în timp ce ochii sai începeau sa se aprindă."dar dacă ți-ai aduce aminte ai vedea ca nu eu ți-am omorât părinții!"
Lărgesc ochii la confesiunea lui.
Ma minte!El fusese..auzisem clar când cineva îl oprise.Sau el oprise pe cineva?Oh Doamne totul este asa de confuz acum..de ce naiba nu îmi aduc aminte totul?
Ma lipise de geamul gros și ne uitam unul la altul cu respirațiile intre taiate.Privirea îi cade pe buzele mele și ma blochez.Doar nu o fi nebun sa ma sărute acum și aici!
Ușa se deschide imediat și apare Tyler venind spre noi repede.Ii pune un pistol la cap.
-"Dă-i drumul!"Mârâie Tyler dar nici eu,nici David nu ne uitam spre el.Ne fixam încă cu privirile hipnotizata, parca, unul pe celălalt.Se mai apropie încă puțin de mine și maresc ochii uimita de tupeul sau.Nu!Nu!Nu te apropia sau risca ca Tyler sa tragă.
-"Retrage-te vierme!"Amenință Tyler împingând țeavă pistolului în tâmpla sa.Dar nu o face!De ce naiba nu o face?
Capul sau se înclină pana îmi întâlnește fruntea și rămâne asa respirând din ce în ce mai repede.Doar un gest micuț din partea lui și buzele ni s-ar fi întâlnit.Nu o face David!tipa mintea mea speriata ca Tyler avea sa tragă din moment în moment.Inima îmi bătea cu putere iar corpul îmi înghețase refuzând sa imi asculte comanda de a se mișca.
Abia când Tyler își ridica piedica de la pistol și încarcă un glonț pe țeavă îmi dau seama cat de periculoasa este situația.Privirea mea începe sa îl roage sa se îndepărteze de mine iar a lui rămânea ferma fixa pe mine.Stiu ca nu ii era frica dacă avea sa fie împușcat dar imaginea asta mi-ar fi rupt sufletul în doua.
-"Te rog."Șoptesc atât de încet încât am crezut ca doar o gândisem, dar se pare ca ma auzise căci se retrage imediat reluând-și poziția cu mainile băgate în buzunare ignorând complet prezenta lui Tyler, care ma prinde de cot și ma trage afara din cubul de sticla în timp ce David se uita după mine iar eu refuzam sa îmi întrerup privirea cu el.
-"Ce naiba faci Eva?"Ma zgâltaie Tyler trezindu-ma din hipnoza.Ma incrunt dar îmi retrag cotul din mana sa nervoasa.
-"Încerc sa aflu răspunsuri."
-"Cum?Sărutându-l?"Mârâie spre mine și ridic privirea spre el.Oh Doamne asta urma sa fac?Ma uit în jur la ceilalți care ne priveau.Unii uimiți,alții se uitau la mine în scârbă.
Trec pe langa Tyler nervoasa și plec de acolo, nu înainte sa ii mai arunc o privire celui care refuza în continuare sa își ia privirea de la mine.Desi ochii albastrii încă ii străluceau se mai domolisera puțin.Imi zâmbește trist și murmura ceva numai pentru noi doi.Ochii îmi cad pe buzele sale și rămân puțin blocata când ii citesc cuvântul de pe buze.
Amintește-ți.
La ce se referea?Sa îmi amintesc ce?
Ma întorc în apartamentul meu unde ma așez în pat cu ochii în tavan.Ce trebuia sa îmi amintesc?De noi doi?De el?
Ohhh!Desigur!Seara în care părinții mei au murit.Derulez totul în minte, cel puțin tot ce visasem și îmi aminteam.
Știu ca era seara și tocmai luasem cina în bucătărie toți trei.Apoi ne mutasem în living unde eu ma jucam pe covor cu păpușile iar părinții mei stăteau de vorba intre ei.Eram prea ocupata de scena pe care o creasem în fata mea ca sa fiu atenta la ce vorbesc ei.Papusa mea Barbie urma sa mearga la o petrecere asa ca ii tot schimbam rochițele de pe ea încercând sa ii asortez o pereche de încălțăminte.
Deși părinții vorbeau lângă mine,cuvintele lor refuzau sa se înregistreze în capul meu.
Închid ochii încercând sa îmi amintesc ce vorbeau.Imi strâng pleoapele dar totul este în ceata.Ceva șoapte deslușesc dar nici un cuvânt care sa se lege în mintea mea.
Apoi ușa de la intrare se da de perete și ne face pe toți trei sa tresarim.Tata se apleacă imediat spre mine și ma împinge sub masa micuța din living.Mama sare în picioare speriata dar tata o liniștește imediat.
-"Stai în spatele meu."Ii spune și o acoperă cu trupul sau.Ma uitam speriata de sub masa văzând acum numai de la genunchi în jos ce se petrece.
O pereche de pantofi negrii își fac apariția în camera iar rasul diabolic umple camera.
-"Mai,mai..ce familie fericita.."Spune vocea care îmi suna acum familiar.
-"Ai tupeu sa vii la noi în casa."Se aude vocea tatei care răsună destul de îndrăzneață pentru cineva care era atacat.
-"Mark Style,credeai ca nu te găsesc?"Il întreabă diavolul cu pantofii de lac.
-"Dacă cauți răzbunare s-ar putea sa mori la fel ca fratele tău."Il amenință tata.
Oare David avusese un frate?Despre ce vorbea tata?Ce răzbunare?
-"Sau o sa mori tu împreună cu familia ta."Mârâie enervat cel din fata lor.Mama se muta în asa fel încât îmi acoperă acum vederea cu rochia sa lunga.Sau ma acoperea pe mine de monstrul din camera.
-"Iar apoi am sa ii omor pe cei care au participat la misiune ta."Rade atât de tare încât îmi acopăr urechile cu palmele.Ma aplec mai mult pana ce fata mea este lipita de covorul moale și ma uit în sus la părinții mei.Mana tatălui se muta la spate unde se pierde sub tricoul sau.Doua secunde mai târziu scoate un cuțit de acolo care semăna la fel ca al meu.
De ce avea tata un cuțit de vânătoare?Doar nu făcuse parte din..
Deschid ochii brusc și ma ridic în fund cu mainile pe capul meu.Nu!Nu!Cum naiba nu știam asta?Tata făcuse parte din Agenție??
Ma ridic imediat din pat și alerg pe scări către biroul lui Papa Bear.Cand intru îl observ pe Tyler care stătea în fata lui pe scaun.
Il ignor și ma opresc în fata biroului lovind cu pumnii în masa de lemn.
-"Ai știut!Ai știut ca tata făcuse parte din Agenție!"Ma rastesc aplecându-ma spre el.
Răspunsul îl primesc imediat când ochii sai se deschid larg uimiți în direcția mea,ridicându-si silueta dolofana de pe scaun.
-"Eva."Îmi pronunța numele șoptit dar nu stau sa îl ascult.
-"De ce mi-ai ascuns asta?"Il întreb incruntata.
Tyler se uita când la mine când la el fără sa înțeleagă mare lucru.
-"Nu credeam ca este ceva important.Faptul ca tatăl tău a lucrat pentru Agenție a fost înainte sa vin eu,iar când am aflat tu făceai deja parte din ea.Ce importanta ar fi avut?"
-"Avea pentru mine.Vreau dosarul lui!"Ma rastesc iar.Tyler se ridica și pune o mana pe umărul meu.Nu știu dacă gestul este semn ca îmi ieșisem din fire prea mult sau ca ma sprijinea împotriva lui Papa, care se așează înapoi pe scaun tastand ceva la el în calculator.
După câteva secunde câteva foi încep sa iasă la imprimanta mare de lângă biroul său.Le iau imediat și plec pe ușa la fel de furtunos cum am intrat ducându-ma în biroul meu.
Pun foile în fata și încep sa citesc repede câteva foi.Nu era nimic deosebit fata de orice dosar aflat în sistemul nostru.Data nașterii,anul când intrase în Agenție,abilitățile în sporturile de contact și anul în care murise,plus câteva informații despre soție și copil,dar în afara de numele noastre și data de naștere nu era nimic scris.Imping foile nervoasa.Daca făcuse parte din Agenție de ce naiba nu făcuse fata unui vierme care ii atacase?
Asta dacă nu cumva viermele fusese prea puternic..ca David!Atunci ce vrea el sa îmi amintesc?De ce a insistat pe subiectul asta dacă el fusese cel care ii o omorase?
Capul lui Tyler intra pe ușa mea bătând ușor în geam.
-"Pot?"Întreabă precaut.
-"Sigur."Răspund imediat.Nu vorbisem cu el deloc în ultimele zile și chiar voiam părerea lui.
-"Ceva interesant?"Îmi face semn cu capul spre foile împrăștiate pe birou.Scutur din cap și oftez.
-"Nu înțeleg de ce mi-a ascuns dacă nu era nimic important aici."Îmi las capul pe birou obosita sa îmi caut în creier răspunsurile.
-"Ciudat nu?"Se întreabă el și murmur un da obosit.
-"Crezi ca spune adevărul ca nu el a fost?"Vine următoarea întrebare a lui Tyler care îmi ridica privirea spre el.
Chiar asa îl cred?Putea sa ma minta foarte ușor dar dacă îmi aduceam aminte de ce se petrecuse în noaptea aia..si fusese el criminalul la ce mai insista sa îmi amintesc.
-"Nu știu Tyler.De ce m-ar minți?"
-"Pentru ca vrea sa îl lasam liber."Vine răspunsul lui logic dar nu credeam ca asta era.Ceva în capul meu nu se lega.
-"Dacă as știi ca nu este el criminalul părinților mei, i-am da drumul?Cu siguranta nu atunci de ce ar minți..?"Revin la întrebarea mea care ma tot sâcâia.
-"Eva ce s-a întâmplat intre voi cat ai fost captiva?"
Evit sa ma uit în ochii lui deși întrebarea fusese pusa calm fără sa ridice tonul fata vreo urma de gelozie sau altceva.
-"Off Tyler..am făcut o greșeală.."Izbucnesc pana la urma lovindu-mi capul de birou iar.
-"Nu cred ca o consideri greșeală din moment ce amândoi sunteți parca hipnotizati unul în prezenta celuilalt."Se ridica de pe scaun în timp ce eu ridic privirea spre el.Oh Doamne!Asa vizibil este totul?Nu o consideram o greșeală,nu ma forțase la nimic,îmi dăduse șansa să aleg în noaptea ei și știm bine ce alesesem, deci avea dreptate Tyler..nu era nici o greșeală.
-"Nu vrea sa ne dea nici o informație,dacă vrei poți sa mai încerci tu."Îmi face cu ochiul și părăsește biroul lăsându-ma confuza.Nici nu ma asteptam ca el sa ciripeasca după doar doua zile în captivitate dar Tyler avea dreptate și aici.Daca cineva putea sa îl facă sa vorbească atunci eu eram aia.
Telefonul îmi suna și tresar.Pe ecran îmi apare e numele lui Vibe și răspund imediat.
-"La dracu Eva!Ce ați făcut?L-ați prins pe Rege și acum v-ați pus toți vampirii în cap."
-"Huh?"Întreb confuza de avalanșa de cuvinte.
-"Ne vedem in 10 minute pe faleza la locul nostru."
Nu stau pe gânduri și ma îndrept spre motocicleta pe care o incalec imediat ieșind glonț din garaj.
Când am ajuns acolo Vibe se plimba nervos pe lângă masina lui trecandu-si mana prin parul său.De cum imi dau casca jos vine spre mine rapid.
-"Trebuie sa îl scoți de acolo iar tu sa te ascunzi bine."
-"Heiii ia-o ușor ca nu înțeleg."
Trage aer în piept închizând ochii.Isi scoate telefonul din buzunar și apelează pe cineva.
-"Este cu mine acum,te pun pe speaker."Vorbește Vibe și ma face curioasa cu cine vorbește.
-"Eva?"Se aude în difuzoare.
-"Rick?"
-"Off Eva ce ați făcut?"Deși vorbea calm ii puteam simți îngrijorarea din voce.
-"Despre ce naiba vorbiți amândoi?"
-"Seth a aflat ca Agenția împreună cu Văduva Neagra l-au prins pe Rege.Acum vrea sa va atace.Am încercat sa îl opresc spunându-i ca asta era ce voi.."Se oprește Rick imediat dar mie nu îmi scăpa blocarea asta.
-"Voia ce?Sa fie prins?"Lărgesc ochii și în câteva secunde totul se desfășoară iar în capul meu..venise neinsotit de vreo masina,singura garda era șoferul..nu fugise..
Oh Doamne și noi ne credeam tari și mari ca îl prinsesem când de fapt se lăsase prins.
Când nu primesc nici un răspuns din partea cealaltă insist.
-"De ce Rick?De ce s-ar lasă prins de noi?"
-"Off ți-am zis eu ca ești prostuta..Știam amândoi cine ești Eva,cum voiai sa te mai vadă dacă nu se lasă prins de Văduva Neagra?"
-"Este nebun?Doar ca voia sa ma vadă se lasă închis de către Agenție?"Încep sa injur colorat uitând ca ma puteau auzi amândoi.Este nebun!Este prost și nebun!
-"Nu asta este important!"Se rostește Rick la mine."ci faptul ca Seth voia oricum sa va elimine acum are șansa dar nu pentru asta va ataca."
-"Atunci pentru ce?"
-"Ca sa îl omoare pe David și sa dea vina pe voi."