Capitolul 22: I'm not shower with you

2.3K 176 0
                                    







"Femeia este un miracol de contradicţii divine."Jules Michelet

*******************

In ciuda faptului ca m-am trezit o singura data azi-noapte,restul zilei am dormit neintoarsa.
Aveam nevoie de somn pentru a ma reface si trageam de mine sa dorm cat mai mult.
Dar pana la urma cand am vazut ca imi era imposibil sa mai adorm, m-am ridicat din pat.
Am simtit durerile pe spate dar am fost bucuroasa cand mi-am ridicat mana dreapta miscand din degete.Socul mare a fost cand m-am uitat in oglinda si mi-am vazut obrajii cu cate o vanataie pe fiecare plus buza inferioasa inca umflata.Noroc ca il omorase Rick pe vierme caci altfel cred ca nu il mai scapa nici regele lui din mainile mele.
Ma intrebam de ce daduse ordinul asta?Doar el vrusese sa ma omoare inaintea viermelui, in bazin, fiind probabil intrerupt de Rick.Acum isi omorase una dintre slugi pentru ce imi facuse.Ciudat om..
Rectific..ciudat monstru.
I-am folosit periuta de dinti sa ma spal apoi am fost atenta cand mi-am spalat fata ca sa nu mai deschid iar ranile de la buza.
Voiam un dus mai mult ca orice..
Intoarsa in camera ma intampina Rick cu zambetul pe buze vazand probabil cum arat.
-"Vad ca esti mai bine."
-"Nu stiu cum arata spatele dar daca este la fel ca fata.."oftez gandindu-ma ca ar fi cazul sa folosesc putin din machiajul care statea in camera mea degeaba.
-"Stii ca te-ai vindeca mai repede daca.."
-"Nu!Nici nu vreau sa aud."
Stiam continuarea,trebuia sa il las doar sa imi dea cateva picaturi din sangele lui.Nu as fi inghitit asa ceva nici daca era ultima varianta pe pamant.Mai bine muream de dureri decat sa beau sangele vreunui vierme.Se folosea in Agentie ca ultima strategie al unui ranit, probabil asta imi intrase si mie in cap.Doar daca altceva nu ne ajuta.Atata timp cat ranile mele erau vindecabile , chiar daca va dura ceva, nu aveam de gand sa recurg la alte 'tehnici'.Plus ca era riscul sa mori pana ce sangele de vampir iti parasea sistemul ceea ce insemna ca te transformai intr-unul.Iar riscul asta exista mereu la noi pe strazi.Ca sa nu mai zic aici in casa monstrului..
-"Esti incapatanata.De ce ne urasti asa de mult?"
Ma uit la el incruntata.De ce?Oh Doamne!Aveam o lista lunga cat un pomelnic si incepea de cand aveam 10 ani pana in prezent.Mi-ar fi trebuit 3 zile sa stau sa ii explic de ce.
-"Ti se pare ca nu as avea motive?Sunt prizoniera voastra..degeaba!"
Si chiar degeaba..nu se foloseau de mine ca punga de sange,nu lucram nici ca vreo servitoare,nici amanta..nimic..La ce ma tineau pana la urma?Asteptau sa mor de batranete ca sa iau cu mine in mormant secretul chipului Regelui?Oare celălalte fete il vazusera?Probabil numai una din toate caci sunt sigura ca isi alesese si el o punga de sange vie.Daca era Maya?Saracuta de ea..avea de tras cu idiotul.
-"Nu esti degeaba Eva.Nu te subestima."
-"Adu-mi aminte de ce esti aici?"
Ma enerva putin prezenta lui.Nu imi raspundea la intrebari..nici nu ma ajuta in vreun fel sa il stiu in camera,plus ca venise fara mancare.Deci..?
-"Sa ma uit la spatele tau.Sa iti dau jos bandajul si sa te las sa iti faci dus."
Oh dus!!Apa pe tot corpul!Picaturi pe pielea mea.Raiul pe pamant!
-"Daca pot."incheie el facandu-ma sa ma incrunt.Cum adica daca poate?Ce este asa greu sa imi dai jos niste bandaje?As face-o singura daca puteam cu o mana,dar desi degetele mainii drepte se miscau.. inca dureau.
Apoi imi aduc aminte ce mi-a zis azi-noapte.Nici macar el batran de 100 de ani nu se poate abtine mereu.
Aprob din cap si ma apropii de el intorcandu-ma cu spatele.Imi ridic tricoul de pe mine cat sa imi expun bandajele de pe spate.Acesta trage aer in piept socat si il simt cum paraseste imediat camera lasand in urma lui o pala de vant care imi ridica parul in sus.
Incep sa rad cu pofta la fuga lui chiar daca ma gandeam ca spatele meu arata jalnic din moment ce pana si Rick a luat-o la sanatoasa.Probabil sangele se imbibase in tifon.
Oh stai sa vezi ce mistouri o sa fac de Rick de acum inainte.Fuga asta la viteza maxima a vampirilor i-o voi arunca in fata de fiecare data cand va face pe durul cu mine.
Imi las tricoul in jos hotarata sa ma duc la o oglinda sa ma uit in ce hal eram, dar usa se deschide iar in prag apare monstrul avand pe buze un..zambet.
Incremenesc in locul meu si nu pentru ca venise ci pentru ca il vedeam zambind sincer acum.Parca era doar un om simplu care auzise o gluma buna.
-"Este inutil Rick." clatina din cap inca amuzat.
-"De ce l-ai trimis daca stiai ca este inutil?"il intreb indreptandu-ma de spate si tragand de tricoul lui,culmea,mai jos, de parca ma asteptam sa se faca rochita.
Ofteaza dar isi reia expresia goala pe chip venind spre mine.Raman pe loc surprinzandu-ma si pe mine.Nu imi era teama de el acum.
-"Pentru ca ai fost destul de clara azi-noapte ca nu vrei sa te mai ating eu."
Oh wow!Isi daduse seama?Dar nu voiam atingerile lui pentru ca ma faceau sa simt emotii pe care nu trebuia sa le am in legatura cu el.Stiu ca sunt neexprimentata in ale barbatilor si probabil corpul incepea sa isi ceara dreptul la viata dar nu cu EL!!
De ce naiba tocmai la el reactionam de parca trupul meu se trezea dupa o hibernare de 25 de ani?De ce el?De ce nu Rick sau chiar viermele de Leo?EL trebuia sa imi provoace sila,furie..nu fluturasi explodand in stomacul meu.
-"Am de ales acum ca Rick este inutil?"imi dau ochii peste cap incercand sa imi ignor gandurile necurate care se bucurau ca el ma va atinge iar.
-"Nu prea.."imi raspunde pierdut.
-"Atunci hai sa trecem la treaba.Cu cat termini mai repede cu atat mai bine."
Off Eva ce iti place sa te mai minti singura.Ai vrea ca asta sa dureze o vesnicie..recunoaste..

Sângele Evei (Completa)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum