Capitolul 3: No need to thank me!

3K 200 2
                                    


"Cel care nu-și schimbă niciodată opiniile și nu-și corectează greșelile, nu va deveni niciodată mai înțelept."

************

Am adormit intr-un final aproape de ziua.Cele 4-5 ore dormite in fiecare noapte imi erau suficiente pentru o zi de munca.
Dupa atatia ani incepusem sa ma obisnuiesc cu cosmarurile.Nu ma mai speriam ca inainte cand ma trezeam plangand si tipand.
Totul incetase cand am aflat adevarul despre lumea in care traim.Sau bine zis cand incepusem sa ma obisnuiesc cu lumea despre care aflasem ca exista.
Papa Bear fusese avansat la gradul de Capitan al Agentie guvernamentale secrete in depistarea si eliminatea vampirilor din lumea noastra.Asta datorita faptului ca luase sub aripa lui singura persoana care vazuse pentru prima data unul in carne si oase.Da eu!
Pana atunci nu stia nimeni de existenta lor.
Din pacate nu stiam noi.
Noi cei care traiam normal ducandu-ne la slujba dimineata,venind acasa seara si platind ipoteci lunare pentru case prea mari pentru noi.
Din fericire..existau deja Academii care se ocupau cu antrenarea tinerilor din intreaga lume de multi ani.Poate erau mai vechi decat guvernul insusi.Nimeni nu stia cum aparusera aceste Academii si de cand datau ele.
Aflasem ceva din istoria lor cat timp fusesem sub acoperisul lor dar nici o istorie nu dadea un an exact cand aceste Academii fusesera infiintate.Luau tineri orfani de pe strazi si din orfelinate invatandu-i tainele luptelor.Abia in ultimul an, daca reuseai sa supravietuiesti pana atunci, iti dezvaluiau adevarul despre lumea noastra.Pana atunci nu riscau.

Cand m-am trezit din somn aveam mici broboane de transpiratie pe frunte.Semn ca avusesem iar cosmarul.
Mi le sterg cu dosul mainii si ma tarasc pana in baie unde ma trezesc mai bine abia dupa ce arunc o cantitate semnificativa de apa rece pe fata mea.

In bucatarie era liniste semn ca ma trezisem prima, iar, si nu am putut sa imi abtin cateva injuraturi cand mi-am adus aminte cu cine aveam sa lucrez incepand de azi.
-"Esti o binecuvantare pentru orice ochi dimineata.Mai ales cand injuri asa colorat."
Vorbeam de lup si lupul apare!
Agentia avea dormitoare pentru toti 'copii' lor la etajele superioare.Doar eram orfani.Unde sa ne ducem?Mai erau insa si cei care se casatoreau, cum era Vanessa ,care isi inchiriau apartamente pentru a trai singuri si a nu fi deranjati de ceilalti mereu.Eu aveam un apartament intreg , numai pentru mine. Ne intalneam cu totii ori la antrenamente ori dimineata in bucatarie..cum se intampla acum.
Evitam sa imi leg prietenii cu cei cu care ma vedeam zilnic..pentru ca azi ne beam cafeaua impreuna si maine ii ingropam in cimitirul din spatele Agentiei.Sau in cel mai rau caz erau muscati si transformati iar tu trebuia sa fii cel care ii lua gatul si ii dadea foc tocmai celui cu care azi schimbai o gluma prin bucatarie sau pe holurile Agentiei.
Aleg sa ignor comentariul lui, cel putin pana imi beau cafeau.Vine langa mine asteptand sa las cafetiera jos din mana.Astepta cu cana lui in mana avand ranjetul infumurat pe buze.
Imi rostogolesc ochii si plec de langa el asezandu-ma la masa imensa din bucatarie.
Isi pune cafea si ia loc langa mine.
-"Buna dimineata si tie."imi spune ranjind in continuare.
Ok ce are de ranjeste ca prostul mereu?
Imi venea sa ii trag un pumn in speranta ca doar asa il sterg de pe buzele alea pline si perfecte.
Stai ce?Wow!Gandul asta de unde a aparut?
Clatin capul si iau un ziar de pe masa ascuzandu-mi fata in spatele lui.Poate daca il ignor pleaca si ma lasa in pace.Il vazusem in ultima vreme mai des decat il vazusem in toata viata mea.Cu ce am gresit Doamne?!?
-"Deci ce avem astazi in program?" continua el si eu marai in spatele ziarului.Pe bune? nu vede ca este ignorat?
-"Nimic."ii raspund sec.
Chiar nu aveam nimic de facut.Papa Bear nu ma informase aseara despre programul pe ziua de astazi.
Alt lup care apare cand te gandesti la el.
Papa Bear intra pe usa bucatariei ramanand in prag cand ma vede cu Tyler impreuna.
-"Ma bucur ca sunteti amandoi aici."
-"Eu nu." ii raspund ironic lasand ziarul din mana si ridicandu-ma sa ii pun o cafea iubitului meu sef, pe care imi venea sa il strang de gat.
-"Ma iubeste deja." glumeste Tyler si il pleznesc peste ceafa in drum spre Papa Bear plasandu-i cafeaua in fata."Vezi?Asa isi exprima ea iubirea, prin violenta."ranjeste iar la mine facandu-ma sa ma stramb la el.
-"Acum ca va intelegi mai bine impreuna.."pufneste Papa Bear ironic.." Am o misiune pentru voi."
Ridic o spranceana curioasa lasandu-ma pe scaunul meu.Tyler isi indreapta spatele imediat si ranjetul ii dispare.Wow..deci cand vine vorba de munca isi ia fata de om serios?
-"Ascultam." vorbeste Tyler in numele amandurora.
-"Am primit informatii despre depozitul parasit pe care il vizam de ceva timp.Cel putin o duzina se ascund acolo.Vreau sa mergeti sa vedeti daca asa este."
Isi muta privirea spre mine incrutandu-se.
-"Doar sa vedeti Eva.Nu luati nici o masura.Ne chemati si venim noi sa ii ridicam."
Pufnesc in timp ce imi dau ochii peste cap.
-"Stai linistit Papa..adica Capitane..am totul sub control." se grabeste Tyler sa spuna.
-"Daca are Tyler totul sub control de ce nu se duce singur.Nu este nevoie de prezenta mea doar ca sa verific un depozit!Eu vin cu voi mai tarziu cand ii ridicam."i-o tai lui Tyler care ma privea acum incruntat.
-"Pentru ca asa se lucreaza cand ai un partener!" spune Papa Bear printre dintii ingalbeniti de la atatea trabucuri."Aveti grija unul de spatele altuia."
As avea grija de spatele lui Tyler daca as avea o tepusa,sau un arc,sau un cutit,sau..
-"Stai fara griji Capitane.O sa am grija de spatele ei in permanenta.De fapt o sa am atata grija incat am sa stau lipit de spatele ei mereu."
Se intoarce cu fata spre mine ridicand din sprancene jucaus in directia mea...si ranjetul infumurat ii apare iar.Nu stiu daca Papa Bear a inteles mesajul cu subinteles pe care Tyler l-a facut, dar s-a ridicat si a parasit bucataria clatinand din cap.
-"Au!" tresare Tyler cand pumnul meu ii loveste antebratul."Pentru ce a fost asta?"
-"Pentru ca esti un idiot!" ma rastesc la el parasind bucataria pentru a ma duce in camera mea sa ma schimb.Din pacate Tyler ma urmeaza.
-"Oh hai ingeras.L-ai auzit pe Papa Bear.Trebuie sa am grija de spatele tau..hmm."
Ma intorc pe calcaie imediat pentru ca eram sigura ca privirea lui era indreptata catre cu totul altceva decat spatele meu.
Bineinteles!Nenorocitul privea lung la fundul meu.
Vazand ca ma intorc isi ridica privirea spre chipul meu si ranjeste ridicand din umeri.
-"Ce vina am eu ca ai un spate asa de apetisant!"
Oh la dracu!Il omor cu mana mea.Fac doi pasi imediat spre el cu pumnul indreptat catre maxilarul sau dar se fereste in ultima clipa. Raman cu gura cascata!Nimeni nu a fost in stare sa se fereasca pana acum de loviturile mele.
Imi prinde mana la spate si ma intoarce cu spatele la el apropiindu-ma de peretele din stanga noastra.Ma izbeste de materialul dur facandu-ma sa icnesc surprinsa.
Se apropie de urechea mea soptind.
-"Esti sexy cand te infurii!"
Apoi imi da drumul si pleaca in directia opusa lasandu-ma cu gura cascata in urma lui.
In primul rand nimeni..absolut nimeni nu a putut sa imi pareze vreodata loviturile.Nu mai zic de faptul ca m-a imobilizat imediat.Apoi nimeni nu ma facuse sexy pana acum.
Cel putin nu in fata.Nu avusesera curaj sau pur si simplu in ochii lor nu eram.

Sângele Evei (Completa)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum