"Ai un singur dar pe lumea asta – care e cu adevărat al tău şi pe care poţi să-l dai, iar acela eşti tu însuţi."**********************
In dimineata urmatoare, ne beam cafeau in tacere.Ne uitam din cand in cand unul la altul pe sub gene dar parca nici unul nu indraznea sa deschida vreun subiect.
Stiam ca avem sa plecam fiecare pe drumul lui si cine stie cand ne vom revedea.Chiar voiam sa inceteze aceasta liniste apasatoare dar nu stiam ce sa ii zic.Cum sa imi iau ramas bun de la el?
Parca totul ar fi fost prea banal, orice as fi scos pe gura, iar gandurile mele erau ocupate cu ce voi gasi cand ajung la Academie.
-"Eva?" imi intrerupe el gandurile si odata cu asta si stanjeneala dintre noi.Ridic privirea spre el drept raspuns."Te-am pierdut iar in ganduri?"
Zambesc trist si dau din cap afirmativ.Vine spre scaunul meu de la barul bucatariei si imi ia fata in palmele sale ridicandu-mi privirea in dreptul ochilor sai hipnotizanti.
-"O sa fie bine ai sa vezi."
-"Sper.Risc prea multe deja si cu Tyler fiind prizonierul lui Seth nu stiu daca imi permit greseli."Fata imi este eliberata imediat din mainile sale si ridica o spranceana la mine.Poate subiectul Tyler nu era de discutat in ziua in care noi vom apuca drumuri diferite dar trebuia sa stie ce risc imi asum pentru el, lasand intelegerea mea cu Seth in urma...il lasam si pe Tyler la mila lui.Iar din cate vazusem Seth nu statea deloc bine la acest capitol.In minte imi venea numai scena cu acea fata si privirea ingrozita care o avea cand intrase Seth.Clar era departe față de calmul lui David.
-" O sa incerc sa il tin departe de urmele tale.O sa ii dam de inteles ca esti inca la mine acasa, dar ca te tin inchisa din lipsa de incredere, asta ca sa evitam si sa te caute spionul pe care il are printre oamenii mei."
Ma linistesc putin vorbele sale si acum nu puteam decat sa sper ca planul avea sa functioneze.Daca Seth ar fi banuit numai putin ca l-am tradat avea sa se razbune .Asta era clar!
Aprob cu incredere si ma ridic luand drumul spre etaj pentru a ma pregati.
Ma imbrac mecanic cu hainele mele.Ma pregatisem aproape in fiecare noapte pentru vanatoare iar asta trebuia sa fie doar o alta zi obisnuita de cautari si gasit raspunsuri.Stiam deja fiecare miscare automat si fiecare arma unde se pune cat sa nu ma incurce in drumul lung pe care aveam sa il strabat pana la Academie.
Cand am coborat, David se uita pe fereastra cabanei pierdut probabil in gandurile sale.Tusesc intentionat pentru ai atrage atentia si ii zambesc cand privirile ni se intalnesc.
-"Mai stai putin pana vine Rick.Trebuie sa soseasca."
-"De ce? S-a intamplat ceva?"Il intreb cofuza.Rade usor probabil de panica din ochii mei.Ma gandisem pentru o secunda ca nici nu pornisem la drum si deja ceva rau s-a intamplat.
-"Nu." se grabeste sa raspunda pana cand nu ma panicam de tot."Vreau sa iti dau ceva."
-"Oh."-"A ajuns." imi spune indreptand privirea afara dar nu vad nici o masina.Probabil il auzea.
Stam cateva secunde in liniste pana ce motorul masinii incepe sa se faca auzit si pentru mine, iar masina mare SUV parcheaza in fata cabanei.Așteptăm pana ce Rick intra in cabana cu zambetul său strengaresc oprindu-se confuz cand ne vede stand in picioare in liniste.Se uita de la unul la altul si noi la el ca la un salvator din situatia jenanta si silentioasa.
-''Am picat la momentul oportun?" intreaba razand si zambim si noi ca doi prosti.Pune o geanta neagra pe blatul de la bar si arata cu capul spre ea."Am adus ce mi-ai cerut."
David isi indreapta corpul usor spre geanta si imi arata cu capul spre ea.
-"Alege ce vrei de acolo."
CITEȘTI
Sângele Evei (Completa)
VampirCand m-a gasit eram doar o fetita speriata care balbajea doar 3 cuvinte incontinuu.Mai tarziu am inteles ce insemnau ele.Spuneam intr-una Rege si ochi rosii. Ochii rosii erau ai vermilor pe care ii omoram de ceva timp, iar Regele ..era seful lor. Eu...