Cap.17

7.5K 541 24
                                    

Robert

Nu înţeleg ce naiba durează atât de mult de nu mai vine de la baie! O cunosc destul de bine şi ştiu că s-a ruşinat pentru că am fost prinşi sărutându-ne, dar cât are de gând să se ascundă acolo?

-E frumoasă tipa! îl aud pe Darius, colegul meu de birou cu care mă împac foarte bine.

-Da. E iubita mea! spun mândru.

-Mi-am dat seama că ea e motivul pentru care vii dimineaţa fericit la muncă, mai ales în ultima săptămână!

Ies zâmbind din birou şi o caut la toaletă, dar nu dau de ea pe nicăieri. Îl întreb pe ofiţerul de serviciu şi-mi spune că tocmai ce a zărit-o ieşind.

Ce?De ce?

Alerg după ea şi o găsesc în parcarea din spatele secţiei, căutându-şi cheile. O apuc de umeri, o întorc cu faţa spre mine şi rămân şocat de starea în care este.

Nici nu ştiu ce naiba vorbesc cu ea, totul oprindu-se in mintea mea la două lucruri importante, Magda i-a sugerat că sunt încă cu ea, iar al doilea care mă doare destul de mult este că mai bine ne despărţim pentru că nimeni n-o să fie de acord cu relaţia noastră.

N-am mai insistat să vorbesc sau sa o opresc, e destul de supărată şi sunt sigur că ne-am certa mai rău. Mă uit după maşina ei şi nu-mi vine să cred că intr-o clipă totul s-a dus pe apa sâmbetei. Am fost atât de fericit şi uimit când m-a sunat colegul meu şi mi-a spus că mă aşteaptă Ronna Lopătaru, nici nu ştiu cum am ajuns acolo. Era la fel de frumoasă ca de obicei şi abia am aşteptat să ajung în biroul meu, să închid uşa şi să o sărut.

Trebuie să fac ceva!Am lăsat unele lucruri să meargă prea departe!

Mă îndrept furios spre sediu. Sper să nu-mi iasă cineva acum în cale c-o să vadă ce n-ar fi crezut niciodată, furia mea.Toţi mă laudă şi-mi admiră stăpânirea de sine şi calmitatea, dar acum sunt atât de furios încât îmi simt şi carnea de pe mine tremurând.

Intru, aproape dărmând uşa şi mă bucur că nu mai este nimeni în biroul ei. Îmi zâmbeşte când dă cu ochii de mine, dar rapid se schimbă la faţă când îmi citeşte starea în care mă aflu.

-Robert, stai...n-am zis nimic!

Aaa,deci ştie despre ce e vorba! Scârba!

-În ultimul timp ti-am ignorat toate tâmpenile pentru că am zis că ai nevoie de timp sa-ti rezolvi anumite treburi, dar acum m-ai călcat pe coadă atât de tare încât nu mai este nici o cale de întoarcere. Ori ceri transferul şi te muţi unde dracu vrei, ori le spun la toţi ce relaţie am avut şi te fac de râs! Alege! Mie mi-e indiferent! De mine n-or să zică mare lucru, sunt bărbat şi dacă femeia ridică coada asta e...dar tu ai multe de pierdut. O să fi considerată o cordăciune şi or să înceapă să tragă toţi de tine! Te-am respectat şi te-am ajutat cât am putut, dar văd că eşti o scorpie perversă.

-Robert, te iubesc! Mi-am dat seama abia în ultimul timp de când n-ai mai vrut să ne vedem şi ştim amândoi că ne-am simţit bine...

-Eşti nebună?A fost doar sex! Nici măcar n-am stat o noapte întreagă unul lângă altul! Am fost clar de la început, ba chiar şi tu ai propus acelaşi lucru!

-Da, dar acum te vreau altfel! Te vreau cu totul! Nu înţelegi că ne potrivim!

-Niciodată! Eu am iubit mereu pe altcineva, abia am regăsit-o şi acum cred că am pierdut-o iar din cauza ta şi bineînţeles a mea! Vineri ai facut asta special? o întreb printre dinţi.

Încerc să mă abţin cât pot de mult să nu urlu sau s-o strâng de gât. Ştiu că sunt nesimţit cu ea pentru că o constrâng să plece, amenintând-o, dar e clar că noi doi nu mai putem lucra în acelaşi sediu. Nu-mi răspunde, ceea ce mă face să izbucnesc mai tare şi să bat cu pumnul în masă.

PREJUDECĂŢI (II)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum