PREJUDECĂŢI (II)

Cap. 31

Mmm! Ce bine a fost!

Stau în lumea viselor de când am venit la serviciu.De fapt de sâmbătă noaptea sunt în starea asta. Tot firul realitatii mi s-a rupt de când m-a tras de mână spre camera lui şi ne-am sărutat înfometaţi. Hainele au zburat de pe noi, iar el mi-a arătat cât de puţină voinţă am în faţa lui, mai ales când m-a făcut să mă urc la cer prin mişcările degetelor şi ale gurii lui păcătoase, dar dătătoare de nişte senzaţii ....ah! ...ce senzaţii!

Am coborât târziu când am auzit-o pe mama stigându-mă că e timpul de plecare. Tata era avioane, la fel ca ceilalţi bărbaţi, toţi în lumea lor şi asta datorită rachiului de prune cu care se laudă mereu Cristi din producţia proprie.

M-am bucurat că a fost distras şi nu ne-au mai băgat în seamă, aşa am putut să petrecem mai mult timp împreună...şi ce bine l-am petrecut, că de atunci sunt cu capul în nori şi cu un zâmbet larg pe faţă.

A rămas ca tata să vorbească cu bunicul despre căsătoria mea, dar asta săptămâna viitoare pentru că atunci n-avea rost să deschidă subiectul, mai ales că a doua zi avea o mahmureală groaznică şi a zăcut, făcând-o pe mama să se învârtă toată ziua în jurul lui, oblojindu-l.

Oare aşa voi face şi eu cu soţul meu? îmi vine în gând imaginea lui Robert ameţit de băutură când a venit la noi acasă. Da,cred că aşa voi face şi eu!

Le mai zăresc din când în când pe colege, studiându-mă şi începând să mustăcească sau chiar să râdă, spunând

-Dragostea asta!

Imediat mă concentrez la calculator când le aud, dar nu durează mult şi gândul îmi călătoreşte undeva anume, într-o secţie anume, într-un birou anume, la un tip anume.

Deci, e clar! Sunt praf!

Astăzi după prânz avem şi o mare şedinţă cu toţi reprezentanţii comunităţii locale, începând de la primar, viceprimar, consilieri, poliţişti până la directori de şcoli unde se va vorbi despre importanţa colaborării între instituţii pentru prevenirea violenţei în familie şi şcoli, despre familiile dezorganizate şi ceea ce se întâmplă cu copiii proveniţi din acel mediu şi multe alte subiecte.

Iar eu sunt la trei metri deasupra cerului! Bravo Ronna, ai muncit atât de mult să faci prezentările ppt, iar acum nici măcar nu mai ştii despre ce e vorba şi de ce naiba trebuie să participi şi tu!

Reuşesc să trec şi peste prânzul pe care l-am luat doar cu Andrei, Ioana scuzându-se pe motiv că are foarte multe portofolii de făcut pentru şedinţă, fiind secretara primarului. Andrei, bineinţeles că a bombănit tot timpul că iubita lui munceşte prea mult şi că n-o să apuce să mănânce ceva, dar până la urmă s-a resemnat şi a plecat la cabinetul de avocatură. Am râs cu el despre starea în care  se află George şi tata, încă cu dureri de cap şi dorind foarte multă linişte, dar ca să-i pedepsească Miruna trânteşte toate uşile pe rând, fâţâindu-se de colo colo.

Pregătesc videoproiectorul şi laptopul chiar când încep să apară invitaţii. Dacă până acum eram destul de ameţită şi totul parcă trecea pe lângă mine fără să mă afecteze cu ceva, cand l-am văzut intrând în spatele altor colegi de-ai lui, îmbrăcaţi toţi în uniformă am înţepenit. Sunt conştientă că mă holbez cu nesimţire la el, dar felul în care arată acum mă zăpăceşte de tot.

E superb!

Uniforma se aşează atât de bine pe el, scoţându-i ochii ăia frumoşi în evidenţă, dar şi structura lui atletică.

Şi e al meu!Aşa că fetelor, luaţi-vă ochii şi mâinile după el că n-aveţi nici o şansă în faţa mea!

Îmi observ vreo două colege că îl studiază, dar şi din reprezentantele organizaţiilor. Dar Robert nu le dă importanţă, stă cu ochii aţintiţi asupra mea şi zâmbeşte larg când colegul din faţa sa îi spune ceva lângă ureche. E acelaşi care ne-a văzut împreună la el în birou şi s-a oferit să ne fie naş.