PREJUDECĂŢI (II)

Cap. 21

Ronna

Îl cunosc de când mă ştiu şi chiar dacă în ultimii ani nu am mai fost apropiaţi, am aflat aproape tot despre el de la mama lui, dar nu am bănuit că este atât de bun mediator şi negociator. Probabil sunt nişte deprinderi şi calităţi pe care şi le-a însuşit datorită serviciului său, dar care îi sunt folositoare şi în timpul liber, cum a fost în anumite momente ale întâlnirii familiei cu cei doi fugari.

Tata, care  este calm şi rar îşi iese din fire, n-a rezistat prea mult şi s-a răstit de câteva ori la Rua. Mama,  care de obicei îl calmează când e tensionat, de data aceasta l-a suţinut ajungând într-un moment critic şi doar vigilenţa lui Robert a făcut să treacă starea tensionată în care toţi se priveau urât. El a luat cuvântul şi le-a explicat pe rând, calm şi ferm cam ce ar trebui să facă, sub privirile mele admirative.

Până la urmă s-a terminat cu bine. Tata le-a pus o condiţie pe care trebuie s-o respecte dacă vor să fie ajutaţi, iar  Rua a acceptat-o imediat. El trebuie să se ţină de şcoală şi să termine liceul, apoi să facă facultatea de Drept, pe care a urmat-o şi tata, iar Aurica să îşi continuie studiile pe care le-a întrerupt cu doi ani în urmă, când n-au mai lăsat-o ai ei să meargă la scoala. Pentru Rua nu este greu, el oricum îşi dorea acest lucru. De mici, gemenii vor să se facă avocaţi şi să lucreze cu tata la cabinetul lui de avocatură.

Si pentru asta tata se infoaie ca un paun de mandrie!

Mama a mai vărsat vreo două lacrimi pe care şi le-a şters rapid, apoi a luat-o în braţe pe nora ei care ne privea pe toţi speriată, băgată mai mult în Rua de fiecare dată când se  răstea tata la el. E o ţigancă frumuşică de şaisprezece ani şi după cum îl priveşte pe fratele meu, ne dăm seama că-l iubeşte şi asta e cel mai important pentru noi, chiar dacă sunt încă copii.

Robert, ca o gazdă bună ne-a comandat pizza şi după ce am mâncat am plecat spre casă, lăsându-i pe cei doi  acolo, pentru a evita vreun conflict mai mare în caz de vor apărea ai ei acasă la noi. 

I-am observat figura posomorâtă atunci când am plecat cu ai mei, fără să apuce să mă sărute sau să mai avem măcar câteva clipe de intimitate. Nici n-am ajuns bine acasă că a început să-mi trimită mesaje şi aşa ne-am petrecut jumătate din noapte. Am început de la a răspunde la întrebarea ,,Ce faci?'' până la a-i trimite poze cu diferite părţi ale corpului meu sau cu lenjeria mea intimă pe care o port. Mesajele s-au terminat în momentul în care mi-a scris că vrea să ies din casă măcar zece minute pentru că nu mai rezistă dacă nu mă atinge. I-am sugerat un duş cu apă rece şi mi-am închis râzând telefonul. Mă aştept la o ,,răsplată'' pentru asta!

Daaa! Cred că mă va strânge de gât pentru că l-am lăsat iar încins!

In  dimineata asta ies din camera mea destul de vioaie, cu toate că am dormit doar vreo trei ore. Starea mi se datorează emoţiei pe care o am la gândul că-l voi vedea peste câteva momente. Aud şoapte din bucătărie şi mă bucur că s-au trezit ai mei atât de devreme pentru a putea pleca liniştită, fără să fiu sunată peste vreo oră şi întrebată unde naiba sunt.

Ah,ce naiba?

Mama nu se vede, fiind lipită de un dulap, iar în faţa ei sta tata, cu mâinile de-o parte şi de alta a ei, blocând-o acolo. O zăresc doar în momentul când tata se apleacă şi se repede asupra ei, sărutând-o ca un nebun, iar ea îl trage mai aproape,înlănţuindu-i mâinile după gât. Nu m-au observat, aşa că ies rapid de acolo şi mă aşez zâmbind pe canapeaua din living.

Ce nebuni sunt ăştia! Nu-mi vine să cred că se mai iubesc şi după atâţia ani de căsătorie. Mi-ar place să am parte şi eu de o astfel de iubire!