Băiatul din Liceu I și II

Capitolul 8

Dimineața își face repede apariția. Mă trezesc alene de pe canapea și mă îndrept spre baie. Fac un duș rapid și mă îmbrac cu o pereche de pantaloni scurți albi și un tricou negru. Mă îndrept spre bucătărie și încep să prepar ceva pentru cei doi drăcușori.

- Aleluia! strig, ridicând mâinile în sus de fericire.

În sfârșit mi-a ieșit mâncarea. După jumătate de oră de chin, am reușit. Pun mâncarea în farfurii și le așez frumos pe masă. Alături de fiecare farfurie, pun câte un pahar cu suc de portocale. Las totul așa și merg să îi trezesc pe băieți. Intru în cameră și un zâmbet îmi apare pe față când văd cum dorm. Stau în același pat, îmbrățișați. Ai spune că sunt doi îngerași la prima vedere.

- Băieți, trezirea! strig, trăgând pătură jos de pe ei.

Fără să se smiorcăie, cum fac eu de obicei, se trezesc amândoi și fug la baie pentru aș face igiena. Încep să râd când cei doi îngerași ies din baie doar într-o pereche de boxeri negrii. Mă îndrept spre dulapul lor și scot de acolo două tricouri negre personalizate cu numele lor și doi pantaloni scurți maro.

- Vă aștept în bucătărie! strig cât să mă audă.

Cobor la parter și intru în bucătărie. Hotărăsc să îmi fac o cafea până cei doi au de gând să coboare. Dau drumul la aparat, încercând să nu bag de seamă sunetul enervant. Apar și cei doi băieți. Se pun la masă și încep să mănânce liniștiți.

***

Mă aflam acum în living. Căutăm telecomanda de la televizor, până când simt că cineva sau ceva mă trage de bluză. Privesc în jos și îl observ pe Andy, presupun. Sunt leit, știu că sunt gemeni, dar nu toți gemenii seamănă între ei.

- Tanti, vreau înghețată! îmi spune, trăgând în continuare de tricou.

- Bine scumpule. Merg acum să vă iau, așteptați aici.

Iau din dulapul unde părinții lor mi-au spus că găsesc banii și mă încalț rapid. Ies din casă și caut cu privirea un magazin, dar spre dezamăgirea mea nu zăresc nici un magazin. Încep să merg pe străzile aglomerate a orașului, căutând cu privirea un magazin cât de micuț. După zece minute de mers, zăresc o țiglă metalică pe care scrie "Magazin alimentar". Măresc pasul și ajung.

- Bună ziua! Aș dori două înghețate cu vanilie. Îi spun băiatului ce se afla după tejghea.

Fără să îmi răspundă, îmi întinde cele două înghețate și așteaptă să îi plătesc. Scot banii, mulțumind și îi las un bacșiș. Pornesc spre casă și ajung în douăzeci de minute, deoarece m-am obosit. Scot cheia din buzunar și o bag în broasca ușii, deschizând ușa.

- M-am înto..

Dar nu apuc să mai spun nimic, deoarece glasul mi-a pierit când am văzut livingul. În casă era o dezordine de nedescris. În living, televizorul țipa pe programul de desene animate, iar pe jos era împrăștiate jucării, care mai de care mai mari. Intru în bucătărie, unde mâncarea era împrăștiată pe masa, pe scaune și pe jos, iar ușa frigiderului era larg deschis. Urc în grabă scările, pentru a verifica dacă și acolo este la fel ca la parter. De sub ușa de la baie ieșea apă. Intru în baie și observ că robinetul de la cadă nu era inchis.

Intru în camera băieților, unde un munte de haine era așezat în mijlocul camerei. Trântesc ușa și intru în cameră de alături, camera părinților. Când deschid ușa, rămân surprinsă. Nici un obiect nu era mișcat de la locul său și era foarte curat. Cobor în grabă scările, împiedicându-mă de câteva ori de câte o jucărie.

- Andy! Chad! strig enervată de situație.

- Da tanti? întreabă Chad cu o față de îngerași.

- Nici o tanti! spun exasperată.

Eram extrem de nervoasă pentru ceea ce au făcut, iar acum trebuie să fac curățenie în toată casa până ce se întorc părinții, adică mâine dimineață. Mă îndrept spre televizor pentru a-l închide, deoarece nici nu te puteai înțelege de el.

- Cum ați reușit să faceți așa ceva în doar jumătate de oră? îi întreb pe cei doi monstruleți din fața mea.

- Ne-am jucat! răspunde Andy.

- Acum, mă ajutați să facem curățenie. În primul rând, merg în bucătărie iar voi luați toate jucăriile de aici și le puneți la locul lor. Le spun arătând jocurile de pe jos.

- Bine tanti, spune Chad.

Merg în bucătărie și închid ușa frigiderului, apoi i-au mopul începând să curăț mizeria de pe gresie. După ce am terminat cu gresia, curăț scaunele și masa. Mi-a luat ceva, aproximativ douăzeci și cinci de minute. Ies din bucătărie și observ că cei doi chiar m-au ascultat, deoarece nu mai sunt așa multe jucării pe jos. Îi las să își continue treabă și urc la etaj.

Merg în baie și încerc să opresc apa, luându-mi și aici câteva minute bune. Iau, din nou mopul și încep să îl duc de colo-ncolo. Deja mă simt extenuată și presimt că îmi va lua mult să aranjez toate hainele din camera băieților. Cu părul răvășit și hainele deja murdare mă îndrept spre camera dracușorilor. Proastă alegere să mă îmbrac cu pantaloni albi, pentru că au ajuns negri.

Deschid ușa încet, trezindu-mă cu câteva haine la picioare. Mă pun în șezut pe pat și încep să împachetez hainele pe categorii: tricouri, bluze, pantaloni scurți și pantaloni lungi. Dumnezeule! Este ora 17:38. Mă hotărăsc să iau puțină pauză și să îmi fac o cafea, deoarece nu cred că voi dormi repede. Cobor la parter și observ că cei doi stau pe canapea și se uită la televizor.

- V-ați obosit? întreb sarcastic.

- Puțin tanti.

Nu mai bag de seamă ce spun și merg în bucătărie, dând drumul la aparatul de cafea. Mă pun câteva minute pe scaun pentru a mă odihni, dar nu reușesc pentru că unul dintre băieți mă strigă. Strig un "Da?" și aștept un răspuns.

- Sună cineva la ușă! se aude vocea unuia dintre ei.

Mă ridic de pe scaun și mă îndrept spre ușă. Cine o fi? Deschid ușa și încremenesc. Dumnezeule, nu tu!

Hei!

Am revenit cu un nou capitol. Sper să vă placă și ca întotdeauna, să îmi scuzați eventualele greșeli. Aștept părerile voastre. Cine credeți că este la ușă?

Pupici.