Secretul

23.Asteptare

~Kyle povesteste~
Eram atat de agitat,nervos si stresat si asta e numai din vina ta ingerule.Din vina ta ma plimb de colo colo de vreo 12 ore asteptand sa te trezesti.E numai vina ta!Defapt,singurul vinovat sunt eu.M-am enervat asa de tare pe tine din cauza a ceea ce ai spus in cat am ajuns sa ranesc singura persoana care ma iubea neconditionat.Faptul ca mi-ai zis sa nu te ating m-a facut sa-mi pierd mintile.Lucrul cel mai dureros pentru mine in acesti 200 de ani ai mei a fost faptul ca am trait fara tine.Din cauza celor intamplate nu te-am putut tine in brate,saruta si nu am putut sa-ti spun cat de mult te iubesc.As da orice sa sterg ziua in care ti-ai pierdut amintirile, sa fie stearsa,dar stim amandoi ca nu pot.Ma asez langa trupul tau firav si te admir.Esti asa de frumoasa.As vrea sa iti poti aminti de mine.
~Emma povesteste~
Nu stiu cum se intampla tot timpul ca eu sa ajung intr-un intuneric nemarginit,dar sunt sigura ca nu imi prea place.Imi amintesc doar ca Kyle s-a infuriat pe mine si m-a injunghiat.Nu stiu de ce,dar nu il urasc deloc pentru ce a facut.Ce se intampla cu mine?Nici macar nu il cunosc!Sau poate ca da?Ugh...Ok sa ma calmez.Cum as putea sa ma trezesc?Gandeste Emma.Gandeste.Stai,tot ce trebuie sa fac este sa incerc sa imi amintesc de ceva.Dar ce?Stiu!O sa incerc sa imi amintesc de Kyle.Inchid ochii si incerc sa ma concentrez.
Flashback
Fug spre academie cat de repede pot,sunt sigura ca o sa intarzii.Alerg spre clasa si intru rapid vazand-o pe doamna Artenda cum ma priveste furioasa.
-Domnisoara Black,v-ati gandit sa apareti si dumneavoastra la ora?ma intreaba ridicand o spranceana.
-Va rog sa ma scuzati ca am intarziat,dar am fost retinuta.
-Retinuta?De catre cine mai exact?Bravo Emma!Ce sa zic?
-Am avut niste probleme acasa si chiar nu am putut ajunge la timp.
-Inteleg.Dute la loc te rog.
-Va multumesc mult.Ma asez langa Sophie,iar ea ma fulgera cu privirea,vrand sa stie de ce am intarziat.
-Dupa cum spuneam,anul acesta veti avea un coleg nou.Ma incrunt cand aud,imi ridic privirea din pamant si de abia acum observ ca langa profa sta un baiat inalt mai mare cu un cap decat mine,par roscat,bine facut,il studiez atent pana ajung la ochi.Ma soarbe din priviri.Sunt prima care imi feresc privirea fiind stanjenita de moment.Baiatul se aseaza in spatele meu,iar doamna Artenda incepe sa isi predea lectia.
-De ce ai ajuns asa de tarziu?ma intreaba Sophie incet.
-Am avut niste probleme.zic fara sa ma uit la ea.
-Ce s-a intamplat,Em?Nu ai ajuns niciodata asa de tarziu.Esti ok?
-Da.De ce nu as fi?Nu imi raspunde asa ca ma intorc spre ea.Se uita cu o privire ciudata la mine.
-Esti ranita Em.Sangerezi.
-Poftim?Ba nu.gesticulez cu mana si vad cum prin bandajul de la mana incepe sa apara o pata rosie.Clopotelul suna,iar eu o iau la fuga spre dulapul meu.Il deschid rapid si incep sa imi bandajez mana.
-Vreau sa stiu ce s-a intamplat!spune Sophie pe un ton apasat incat sa atraga cateva priviri.
-Soph,nu aici.
-Dar unde atunci Emma?
-Ne vedem in padure dupa ora de sport bine?
-Nu scapi asa de usor!urla ea continuand sa se indeparteze.Am scapat usor.Nu vreau sa afle ce s-a intamplat defapt.Am de gand sa o mint.Trebuie sa o mint chiar daca urasc sa fac asta.Ea nu poate afla ce s-a intamplat.,,Iubitul" meu unchi m-a vizitat de dimineata si mi-a dat pedeapsa zilnica,60 de lovituri cu biciul ce minunat.Tatal meu,maretul si crudul Victor Black regele atotputernic al Meriliei,lumea fiintelor supranaturale isi pedepseste proprii copii din nimic.Jalnic.Tot timpul am fost tratata ca o orfana,chiar daca nu eram,dar cu ajutorul fratelui meu Alex am reusit sa trec peste.Clopotelul incepe sa sune,iar eu ma indrept spre ora de sport.Toti elevii erau grupati in diferite locuri,fiecare cu subiectul lor.Ma pregatesc pentru ora si ma pun in formatie,la fel facand si restul.
-Buna ziua elevi!Eu sunt Aleron Belikov si anul acesta veti practiva sportul cu mine.Acum,din cate am inteles,avem un elev nou anul acesta.Unde e?profesorul se uita prin multime,la fel si eu si imi dau seama ca baiat roscat nu e prezent.Profesorul mai vrea sa zica ceva,dar este intrerupt de usa de la intrarea salii care scartaia foarte puternic.Pe ea intra relaxat baiatul cel nou.
-Domnul Mikaelson,nu?
-Da,domnule.
-Aliniaza-te te rog impreuna cu colegii tai.Se aliniaza langa baieti,ma uit la fete care deja salivau toate dupa el.Recunosc e frumos,dar nu e cine stie ce.Ne facem si incalzirea iar profesorul spune:
-Grupativa cate doi!Un baiat si o fata!Toata lumea incepe sa se agite,iar toate fetele in afara de mine merg la roscat.Disperate.Gandesc eu.Baiatul se uita la ele,dupa care isi plimba privirea prin restul salii pana da de mine.Lasa grupul de disperate si se indreapta spre mine.O Doamne!Sper sa nu imi ceara sa fiu coechipiera lui!
-Scuza-ma,dar ai vreun partener pentru exercitiu?intreaba el cu speranta ca il voi scapa de disperate care acum se gandesc sa ma jupoaie de vie.Ma uit la baiat care imi cere ajutorul.
-Nu,nu am unul.
-Te-ar deranja daca as fi eu perechea ta?
-Nu,sincer nu.Grupul de disperate pleaca ramanand doar eu si roscatul.
-Sunt Kyle Mikaelson.se prezinta el .Multumesc ca m-ai ajutat sa scap de acele fete.
-Pentru nimic.Sunt Emma Black.Ma bucur sa te cunosc.ii zambesc eu.
-Placerea este de partea mea.Ai un zambet foarte frumos.
-Mersi.zic si incep sa rosesc.
EndFlashback
Deci asa l-am cunoscut pe Kyle.Wow.Mie imi placea de Kyle.Acum inteleg totul.O lumina puternica apare,iar cand deschid ochi vad ca sunt in camera mea.Imi intorc capul si il vad pe Kyle cum doarme.Il indepartez bratul care era incolacit in jurul taliei mele.Ma ridic din pat si ma indrept cu pasi mici spre usa,cand mana pe manerul de la usa ca doua brate puternice ma tin blocata intr-o imbratisare stransa.
    -Te-ai trezit.ma intoarce spre el.Ma uit la ochi lui caprui care ma privesc atenti.Imi pare asa de rau Kyle.

Helooo!Da,da stiu plictisitisor,dar m-am straduit.As vrea sa stiu parerile voastre!