16.Libera sau nu

166 11 0
                                    

     -Iarta-mă Emmy,dar trebuie sa plec.zise Lex trist.
    -Nu te rog!De ce pleci?Te-ai suparat pe mine?Te rog sa ma ierti!
    -Nu m-as putea supara niciodata e tine!Trebuie sa plec.Nu am pe nimeni aici si nimanui nu ii pasa de mine.
     -Imi pasa de tine Lex!
     -Stiu asta si vreau sa continui sa fi tu insuti indiferent ce s-ar intampla.Tin la tine Emmy si mereu am s-o fac.
     -Si eu tin la tine Lex.Dar te rog nu pleca!
     -Ne mai vedem Emmy!
    -Nu!Nu te rog!Imi pasa de tine Lex!tip,dar el ma ignora si isi continua drumul.
Imi pasa de tine Lex.Mereu imi va pasa.spun eu si mi se scurge o lacrima pe obraz.Totul devine negru si tot ce se aude sunt acele cuvinte:
Imi pasa de tine Lex!
Imi pasa!
      -Imi pasa!tip eu.Ma aflam in laboratorul lui Lex din nou,de data asta nu sunt legata.Pe usa intra Lex destul de ganditor.
      -Te-ai trezit!Imi zambeste el.Cum te simti?
      -Bine,cred.Lex?acum mi-am dat seama ca el era primul meu prieten de la orfelinat.A plecat crezand ca nimeni nu il va adopta.
De ce imi amintesc anumite lucuri doar cand vad o noua persoana?Parca as avea memoria stearsa.
      -Mh?
      -Imi pasa.Spun si ma ridic sa-l iau in brate.Imi păsa si inca imi mai pasă.
Il simt cum inghite in sec si imi raspunde la imbratisare.
      -Ti-ai amintit.Virusul a facut asta?Dar e imposibil.
      -Nu eu am facut asta.Am tinut prea mult la tine ca sa te uit si de aceea,ma desprind eu din imbratisare nu te-as putea uita niciodata.Se uita fara nicio emotie la mine.
      -Imi pare asa de rau Lex.Chiar imi pare.O lacrima mi se scurge pe fata.El isi pune mana pe obrazul meu si il sterge usor.
     -Stiu asta,Emmy.
Alintul lui ma face sa zambesc.
     -De ce m-ai adus aici?
     -Cand am auzit ca esti noua logodnica a lui Aiden,mi-am dat seama ca ceva nu e in regula pentru ca te cunosc.Asa ca tot ce a trebuit sa fac a fost sa te iau de acolo cand esti singura si sa te aduc aici.
     -Cea fost cu faza,o sa te torturez groaznic?
     -Trebuia sa-ti fie frica de mine.
     -De ce?
     -Aiden poate vedea amintiri si ma gandesc ca dupa ce o sa te las sa pleci el o sa-ti intre in minte si va afla adevarul despre mine,iar eu nu vreau asta.El e oarecum dusmanul meu.
      -Multumesc Lex.
      -Pentru ce?
      -Pentru ca mi-ai fost prieten si pentru ca inca imi esti.Jade si Kathrine m-au tradat.Doar s-au folosit de mine.
      -Lasa-i Emma sunt idioti!
      -Si acum ce vei face cu mine?
      -Adica?
      -Ma vei trimite inapoi la Aiden?
      -Tu asta iti doresti?
      -Am o alta idee.
      -Care ar fi asta?
      -Eu ma voi duce si o voi gasi pe Sophie.Ea ma va ajuta.O sa ma duc la ea foarte obosita si cu cateva rani,iar ea normal ca ma va ajuta.
     -Emma...nu cred ca pot.Veninul s-a integrat deja in organismul tau.Nu stim cum va reactiona.
     -Pai..tu vei veni si vei vedea ce mai fac.Zambesc eu si in plus nu ai nimic de pierdut.
      -Urasc cand ai dreptate.
     -Iar eu ador acest lucru!Lex,pot sa te intreb ceva?
     -Normal.
     -De ce nu imi aduc aminte unele lucruri?Lui i se pune un nod in gat si se uita speriat la mine.
     -Imi pare rau Emmy,dar nu pot sa-ti spun.Am facut un juramant.
     -Si care ar fi acela si in ce consta?
     -Uite stiu ca nu-ti place situatia acum,dar chiar nu pot sa-ti spun.
     -Si eu care credeam ca esti prietenul meu.Pai in cazul asta eu am sa plec la Sophie.
     -Emma,eu..
     -Nu-i nimic Lex am inteles.Ne mai vedem.
    -Nu!spune el si ma apuca brutal de maini.Nu ai sa pleci nicaieri!
    -Lex,ma doare!scancesc eu.El m-a arunca de perete,iar eu incep sa sangerez.Il vad cum se apropie si ma dau mai in spate.
    -Lex,ma sperii!
    -Micutei Black ii e frica?Nu mai ai curaj nu?
    -Emma?se aude o voce de la etaj.Aiden.O Doamne a venit sa ma salveze.
    -O la dracu!Ridica-te!Ma ridica si Iesim pe usa de dupa dulap.Alergam prin padure si auzeam strigatele puternice ale lui Aiden.Ne oprim putin de la oboseala si vad ca Lex sta cu spatele la mine.I-au o creanga si il lovesc puternic cazand jos.Il tarasc pana intr-un tufis si pornesc spre casa lui Sophie.
Dar stai!Cum ajung acolo?Esti generatia cu sange albastru si esti fica lui Black.imi rasuna o voce in minte.Concentreaza-te si vei afla raspunsul.Am inchis ochii si am putut vedea drumul pana la casa lui Sophie.In spatele meu se auzeau pasi tot mai alerti asa ca am luat-o la fuga.Se pare ca ma si puterea de super viteza tare!Ajung in fata usii,dar ma gandesc mai bine sa nu bat pentru ca Brad ar pute fi inauntru si nu vreau sa ma prinda.Decid sa urc pana la etaj unde e camera ei.Usile balconului erau deschise,asa intru incet.
     -Sophie?ma indrept spre pat si vad o silueta dormind.
    -Soph?Ochii siluetei se deschid si imi pot da seama ca nu e Sophie ci un barbat.Ma arunca in mobilier facandu-se tandari,dar ma ridic repede.Incearca sa ma injunghie cu un pumnal,dar ma feresc.Fug pe hol,iar chiar inainte sa reuses sa cobor scariele barbatul sare pe mine amandoi cazand jos.El fiind deasupra mea incearca sa imi infiga pumnalul,dar ma tot feresc.
     -Ce naiba se intampla aici?o vad pe Sophie coborand panica venind spre noi.Damon las-o!E prietena mea omule!deci acest Damon se ridica de pe mine si ma ajuta sa ma ridic.
     -Ce prietena vine la tine in toiul noptii si mai si intra pe balcon?
     -Aaa,eu!Duh...pufnesc eu.
     -Damon ea e Emma.Prietena mea.
     -Mda..imi pare bine.Scuze pentru pumnal.
     -Lasa,nu esti singurul care a vrut sa omoare astazi deci.
     -Emma,stii eu...incepe Sophie,dar o intrerup.
     -E in regula Soph.Stiu de ce ai facut acele lucruri si te inteleg.Te-am iertat deja.
    -Serios?Mersii!tipa si ma imbratiseaza.Dar stai!Am auzit ca ai fost rapita de nebunul de Lex si Aiden te cauta ca disperatul.Cum ai scapat?
   -Aiden m-a gasit,dar eu si Lex am fugit de acolo cand a aparut.La un moment dat am obosit si ne-am oprit.Am avut ocazia sa scap asa i-am dat o radacina de copac.
    -Bravo fata!Batem noi palma.Si ce o sa faci acum?
    -Crezi ca pot sa raman la tine o vreme?
   -Normal ca poti.
   -Ăăămmm...Sophie unde e Brad?ea ramane tacuta si lasa capul in jos.
   -Noi,ne-am cam certat si acum nu mai vorbim.
     -Imi pare foarte rau Soph.spun si o iau in brate.
     -Sa nu iti para.Ma punea sa fac lucruri oribile,cum ar fi sa va tratez urat pe tine si pe Kristen.Mie mai bine fara el.
    -Damon e noul tau iubit?
    -Ce?Nu!E un fel de prieten al parintilor mei.Sta cu mine pana imi revin.Vezi tu mama a fost ucisa aseara,iar habar nu am unde il pot gasi pe tata.
    -Sophie,imi pare nespus de rau.
    -Si cel mai rau e ca ea a fost ucisa de...Brad.spune ea si izbucneste in plans.
     -O sa fie bine.Iti promit.
Nu mai apuc sa zic nimic deoarece usa de la intrare se tranteste cu putere si pe ea intra Kristen,Connor si raman muta sa vad cine e in urma lor.Eu si Sophie inghetam instantaneu.In casa intra...

Hey cititori!Doamne am terminat inca un capitol!Sper sa va placa si as vrea sa aflu parerea voastra si daca vreti sa dati sugestii pentru carte!Pana atunci Bye!Lectura placuta!

SecretulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum