Secretul

26.Trebuie sa pleci

       Eram intr-o casa veche,nu imi era deloc cunoscut locul.
       -E cineva?intreb eu,dar nu aud nimic.Incep sa ma plimb pe holul lung si sa incerc sa descui oricare usa de care dau,dar nimic.Toate sunt inchise.Din capatul holului se aude un scartait puternic.Ma indrept spre locul respectiv si dau de niste scari.Cobor incet,unde naiba sunt?
       -Esti acasa acum.Se aude o voce.
       -Cine esti?Ce vrei?Din umbra iese un baiat blond,imbracat tot in negru.
        -Sunt Dean.Nu ma cunosti,dar eu da.De abea asteptam sa te revad.
        -Poftim?Omule,eu nu te cunosc!
        -Ai ramas la fel.Rade el.Acum e timpul sa te trezesti.
        -Ce?
Deschid ochii si vad ca sunt in camera.Ok asta a fost ciudat.Probabil doar un vis tampit.Ma ridic incet si ma uit dupa Kyle dar vad ca nu era in camera.Fac un dus rapid si ma imbrac intr-o tinuta sport,perfecta pentru o eventuala lupta.Pornesc spre conacul fratelui meu cu speranta ca ma va ajuta.Femeia din visul meu era mama.Lidia Black,una dintre cele mai crude femei din lumea asta,care din pacate este mama mea.Vrea sa conduca regatul si imi cere ajutorul.Ajung rapid la conac si observ ca a pus garzi peste tot.Ok,inseamna ca s-a intamplat ceva.Ma teleportez inauntrul conacului si vad ca e pustiu.
       -E cineva?Liniste.E ciudat.Urc scarile si vad dare de sange peste tot.Incep sa grabesc si ma uit in toate camerele,toate sunt distruse.Ma duc in biroul fratelui meu si la fel mult sange si mobilierul la pamant.
       -Auu...se aude dedesubtul unui dulap.Ma duc incet si vigilent mai aproape si vad o mana cum iese de sub dulap.Ma apropii mai tare si vad parul roscat al lui Raven rasfirat pe podea.
        -Raven?zic eu si prind de marginea dulapului incercand sa-l ridic.
       -Emma?Tu esti?Esti in viata?
       -Da.De ce nu as fi?
       -Pai pentru ca asta crede toata lumea.
        -Ce?spun eu si las dintr-o data dulapul.Ups!
       -Auuuu!Emma!
       -Scuze.zic eu reusind sa ridic dulapul.Ce s-a intamplat aici?
       -Am fost atacati de un baiat pe nume Kyle,slujitorul tatalui tau.
       -Kyle?zic eu ramanand impietrita.Nu,nu se poate intampla asta.Esti sigura ca a fost un baiat pe nume Kyle?
      -Da,sunt sigura.
      -Unde e Alex?E ok?zic eu panicandu-ma si mai mult.
      -Da e ok,nu-ti face griji.A plecat impreuna cu niste soldati acum ceva timp.Baiatul ala Kyle il vaneaza.
      -Aha.Pai atunci haide sa-l gasim pe Alex.
       -Wow,stai un pic.Ce faci tu defapt aici?
       -Il caut pe Alex.
       -S-a intamplat ceva?
       -Nu s-a intamplat nimic.Acum haide trebuie sa mergem ai rani adanci.zic eu si inaintez.Mergem prin padure de ceva timp si tot nu gasim noua locatie.
        -Sti Aiden a trecut de partea noastra.zice si ma opresc nestiind daca am auzit bine.
       -Ce?zic eu nevenindu-mi sa cred.
       -Da.Dupa ce au aflat ca ai murit ei ni s-au alaturat,la inceput lui Harry i-a indisplacut,dar s-a acomodat cu asta.
        -De unde ati aflat ca am murit?Defapt cum am murit?
        -O femeie pe nume Lidia a venit la conac si a zis ca tu ai murit fiind ucisa de Kyle.Prima oara nu am crezut dar apoi ti-au adus cadavrul si...
         -Am inteles.Asta e?zic eu aratand spre o casa veche parasita.
         -Dap.Intram inauntru si la fel ca in conac e liniste.
         -E liniste.Sigur aici e locul?De la etaj se aud niste pasi apasati.
         -Ai auzit si tu nu?intreaba Raven perspicace.In spatele nostru usa se inchide brusc.Ne intoarcem inapoi cu fata catre scari dar simt pe cineva in spatele nostru.Numai stau pe ganduri si il ma intorc si il arunc in perete.
       -Ce mama naibii?urla Raven speriata.
        -Incerca sa se furiseze prin spatele nostru.Statea pe jos cu spatele la noi,gemand de durere.Ii prind bluza si il lipesc de perete.Ma uit la el si vad ca baiatul era Aaron.
        -Aaron?intrebam noi simultan.El deschide ochii incet si ma priveste uimit.
       -Emma...esti in viata.se uita bucuros la mine.Ii dau drumul la tricou si vine catre mine si ma imbratiseaza strans.Ma bucur asa de mult sa te vad.Ma desprind din imbratisare si ma uit la Raven care ne privea ciudat.
         -Unde e  Alex?
         -In subsol.Haideti!Mergem dupa el si coboram niste scari abrupte de lemn,aproape era sa cad,dar Aaron m-a pazit tot timpul de vreo cazatura.
Ajungem la niste usi de lemn,iar el le impinge puternic lasand la iveala pe ambele parti oameni care munceau de zor.Probabil erau slujitori.Imi pun gluga pe cap si inaintez mai departe.Nu vreau sa fiu in centrul atentiei.Aaron ma prinde de mana strans si se uita la mine cu blandete.
       -Va fi bine.Intr-un final ajungem si intr-un fel de birou improvizat.In capul mesei era fratele meu,pe o parte Aiden si pe una Harry.
        -Alex,ai un moment?Fratele meu ridica capul si ne priveste.
        -Raven!Esti bine iubito?spune si o saruta apasat.Esti ranita?Te doare ceva?
         -Sunt bine Alex.Ranile se vindeca si nu,nu ma doare nimic.Alex...zice ea si se uita la mine.Fratele meu isi intoarce privirea de la ea si se uita atent la mine.Era putin cam intuneric,iar nu imi puteai vedea fata prea mult de gluga.
        -Emma?zice el uimit.Privirea i-a ramas impietrita pe mine.
         -Buna fratioare.Ma bucur sa te vad din nou.Se apropie de mine si ma imbratiseaza strans.
         -Am crezut ca te-am pierdut.Ma bucur ca esti aici.Dar defapt de ce esti aici?
         -Trebuie sa pleci de pe teritoriul asta.Nu e sigur pentru voi.Cel mai bine ar fi sa va faceti nevazuti.
          -Emma,imi pare asa de rau pentru tot ce s-a intamplat...Stai sa plecam?De ce?
           -Nu e sigur sa stati aici.Kyle v-ar lutea gasi si va v-a ucide.Nu pot permite asa ceva.Trebuie sa plecati!Alex ma prinde puternic de antebrat si ma trage mai incolo de Raven.De ce esti asa de panicata?Ti-a facut Kyle ceva?
        -Nu de Kyle imi e mie frica.Alex asculta te implor,te rog doar pleaca de aici cat mai poti ok?Ia-o pe Raven si pe restul si pleaca!Nu te mai intoarce niciodata.Voi fi bine ok?
        -Nu stiu ce ai patit,dar ma ingrijorezi.Spune-mi ce s-a intamplat.
         -Alex,nu s-a intamplat nimic,dar chiar trebuie sa pleci cat mai repede.
Se uita atent in ochii mei incercand sa-si dea seama ce s-a intamplat.
        -Fie...baieti,Raven decizia mea finala e sa plecam de pe acest tetitoriusi sa nu ne mai intoarcem.Plecam la noapte.Se uita cu regret la mine,dar dupa il vad cum pleaca cu baietii.Asa e cel mai bine.

Heiiii!Ce faceti voi?Bun in primul rand stiu ca este foarte plictisitor,dar o sa ma stradui mai mult si sper sa va placa.In al-doilea rand va multumesc ca cititi si sa nu uitati comentariile!!