Rece

Fugi, fugi, fugi, FUGI!

Fata a deschis gura larg și a inspirat adânc, străduindu-se să obțină cât mai mult aer. Sunetul pe care l-a scos semăna cu o tuse seacă. Buzele au devenit vinete, iar fața i s-a înroșit treptat.
Auzind zgomotele, criminalul a lăsat-o mai lejer, dar nu i-a dat drumul complet. Intenția lui era să "se joace" cu ea, nu să o stranguleze până la moarte. La urma urmei, a fi îndrăgostit de un cadavru se numea necrofilie.
Xandria a profitat de mărinimia asasinului și a inspirat adânc. Ar fi inhalat tot aerul de acolo dacă ar fi putut. Înecându-se, a tușit de câteva ori.
Levi considera că s-a relaxat destul. Cu mâna încă încleștată în jurul gâtului ei, i-a împins capul spre gresie. Dacă n-ar fi fost destul de rapidă să-l întoarcă într-o parte, nasul ei ar fi ajuns țăndări.
Cu cealaltă mână, intrusul a îndreptat briceagul spre gâtul ei. Vârful îi atingea pielea. Neajutorata a închis ochii și și-a așteptat moartea. Se ruga ca lama să fie bine ascuțită, deoarece cu cât era mai tăioasă, cu atât ar fi durut-o mai puțin să-i ia gâtul. Însă, cunoscând plăcerea lui de a-și face victimele să sufere, lama era probabil tocită.
Tăierea nu s-a întâmplat. Arma era gata de atac în caz de orice, dar nimic mai mult.
-Încă nu mi-ai răspuns, a certat-o.
Deși era conștientă că orice ar face să-l supere i-ar aduce moartea, Xandria avea de gând să-l confrunte. Oricum nu mai avea mult de trăit, măcar să fie ea cu conştiinţă împăcată că a sfârșit cu demnitate.
-Nu, normal că nu poți! a izbucnit, Ce prost nu s-ar fi dus la poliție după căcatul de azi-noapte?
Așa cum era de așteptat, ucigașul a trecut puțin briceagul prin pielea ei. Nimic foarte grav, dar era suficient cât să o usture pielea și să piardă puțin sânge.
Apoi, a ridicat-o  forțat în genunchi. La momentul respectiv o mai ținea doar cu o singură mână, de păr.
-Vai, dar cât curaj pe tine, a complimentat-o sarcastic.
Xandria și-a dat imediat seama că aceea ar putea fi singura ei șansă de scăpare și a decis să o folosească. L-a lovit pe intrus unde a apucat- pe undeva prin zona abdomenului- și a utilizat de secundele pe care le-a folosit să-și revină trăgându-și părul din mâna lui și țâșnind spre dulăpiorul de lângă chiuvetă, unde știa că va găsi pansament.
A ticluit strategia pe loc: să-și bandajeze rana ca să nu dea de complicații în încercarea de a scăpa, iar dacă ucigașul ar reintra în formă înainte ca ea să iasă, atunci l-ar mai lovi o dată. Din păcate, a uitat să țină garda sus în permanență și a fost prinsă din nou în timp ce-și lipea plasturele pe gât.
Levi și-a învățat lecția și de data asta a prins-o de ambele brațe și le-a dus în spatele ei, apropiindu-le pe cât era posibil, declanșând astfel durere în umerii fetei. Dar Xandria a rezistat ca o curajoasă încăpățânată ce era. În aceeași calitate, ea și-a amintit că avea și picioarele la dispoziție. Numaidecât a început să-i atace gambele străinului și să se zbată ca să-și recupereze brațele în ciuda durerii. A și reușit asta, apoi a luat-o la sănătoasa spre ușă.
În drum, a lovit întrerupătorul și a aprins lumina mai mult sau mai puțin din greșeală. Levi a înghețat, iar fata s-a întors instinctiv către el, curioasă să-l vadă. Și ce să vezi, era chiar ciudatul ei vecin, îmbrăcat cu un hanorac negru unde ar încăpea mai mulți ca și el fără niciun efort.
Dacă ar fi știut din prima cu cine avea de a face, poate ar fi continuat să-l subeztimeze, însă după ce a văzut ce-i putea pielea, și-a schimbat părerea despre el. Băiatul tocmai a trecut de la "dubios" la "psihopat cu acte în regulă" în ochii ei. În acest caz, era normal ca toată treaba să ajungă la poliție.
Levi a prins ideea imediat și s-a pus din nou pe fugă după ea. Aceasta a încercat să-i închidă ușa în nas, dar era cam târziu. El era deja în fața ei.
Panica începea să se simtă. Victima, lipsită de o idee mai bună, l-a împins și i-a pus piedici până când a căzut. Apoi, a țâșnit pe scări. Tocmai și-a amintit că mobilul ei zăcea prin bucătărie. Dacă se mișca destul de rapid, ar putea să-l ia și să iasă din clădire imediar după, apoi să-l încuie înăuntru. Asta i-ar da destul timp să sune poliția și să se ascundă în spatele vreunui gard vecin.
Zis și făcut. În câteva momente a ajuns în bucătărie. Vedea telefonul pe masă. S-a calmat puțin. Pășea calm spre el, când a auzit criminalul dând buzna în cameră. S-a întors spre el instant. Băiatul se apropia de ea cu repeziciune. I-a ajuns cu joaca.
Sperând să-l păcălească, Xandria a alergat în jurul mesei cu siguranța că ar urma-o, dar se pare că el era mai deștept decât lăsa să se vadă. A alergat spre ea în cealaltă parte. Fata a încercat să se întoarcă rapid, însă era târziu. Briceaguil lui a ajuns să-i pătrundă zona abdominală înainte ca ea să-l vadă măcar.
Un nou val de durere a copleșit-o, iar imediat după a urmat o senzație de greață. Instinctiv, după ce arma i-a părăsit corpul, a acoperit rana cu ma ma mâinile. În același timp a scuipat involuntar niște sânge.
-Fu- a încercat să-l înjure pe agresor, dar tusea n-a lăsat-o să vorbească.
Levi era conștient că nu a acționat deloc bine și a început să regrete. Cu siguranță avea fata să-l urască și mai mult. El voia să se revanșeze, dar știa deja că ar primj un refuz dacă i-ar spune. Noroc că știa cum să forțeze lumea să-l asculte.
Păi, dacă tot am rănit-o, o lovitură în plus nu face nicio diferență, se asigura pe sine.
Înainte ca victima să mai poată face ceva, criminalul a lovit-o zdravăn în spatele capului.
Xandria a simțit că se prăbușea. Din păcate, oricât își obliga corpul să reziste, acesta nu o băga în seamă. Nu cu mult timp după impact, și-a pierdut cunoștința complet.