Nebunii Adolescentine~Lupta Pentru Iubire [În Curs De Editare]

Capitolul 9

*7 noiembrie *

Un gând apăsător mi-a spulberat somnul. M-am ridicat în șezut și brusc mi-am amintit că azi e ziua de naștere al lui Bryan. Împlinește 19 ani. Eram sută la sută sigură că nu a avut parte de o petrecere aniversară, având în vedere că tatăl lui nu era unul în tocmai bun. Am avut tendința de a-i organiza eu una. Mi-am făcut rutina de dimineață și m-am gândit între timp ce îmi alegeam hainele din dulap.

"Oare unde găsesc eu un loc... S-ar putea la localul de lângă casa mea. Nu e uriaș, dar pentru o zi de naștere e perfect."

Înainte de a începe i-am cerut permisiunea părinților de a da o petrecere " de distracție" cu chiu cu vai au acceptat până la urmă. Bucurându-mă am început numaidecât pregătirile. Normal că aveam nevoie de ajutor. Am sunat-o pe Eli, și mi-a sărit în ajutor, alături de fratele ei mai mare. Doar noi trei ne-am descurcat.

Ne-am adunat la mine în cameră și am decis.

-Bun,pentru un party avem nevoie de tot felul de decorațiuni.

-Da, spuse Eli.

-Prima dată n-ar trebui să facem curățenie la local? Zise fratele ei.

-Ba da! I-am răspuns cu iuțeală. Normal, am și uitat de asta.

Ne-am luat ustensile de curățenie și am început. Eu am maturat peste tot, Eli a șters geamurile, iar Mark fratele ei, a mai reparat mesele și scaunele care erau acolo. Am mai retușat, apoi curățenia era gata. Localul era curat lună. Deși nu s-a mai făcut nimic în el, arăta bine.

Pentru Bryan cine nu și-ar da banii de buzunar? Ne-am adunat fiecare banii de buzunar până au fost destui pentru restul cumpărăturilor. Am vizitat Mallul și am cumpărat tot ce nevoie: decorațiuni, băuturi, și alte cele.

Am ajuns acasă și eu cu Elizabeth ne-am apucat de tort. Mi-am așezat un sorțuleț roz, la fel și Eli,apoi câte o bonetă de bucătar, să aratăm ca unii.

-Aduc făina, zahărul, praful de copt, ouăle și ce mai trebuie, bine? Am spus eu. Le-am pus pe masa lungă din bucătărie și am început. Mixerul își făcea de cap așa că era nevoie de patru mâini, ale mele și ale lui Eli. Bolul s-a răsturnat pe gresie așa că ne-am apucat de altă compoziție. Am râs mult apoi în sfârșit am pus tava rotundă la copt. Între timp am curățat urmele de războiului de făină și am așteptat să fie gata de copt.

După câteva minute bune de așteptat l-am ornat cu marțipan și tot felul de chestii. Normal, am pus și lumânările în formă de 19.
L-am făcut drăguț, mărișor, iar pe deasupra am scris "Happy birthday Bryan!"

-Ce drăguț e, spuse Eli.

-Da, sper să-i placă ce i-am pregătit.

-Sunt sigură. Nu e perfect, dar e din inimă. Și asta contează.

-Dap.

Ca și DJ l-am invitat pe Ethan, pentru că se pricepe la muzică cel mai bine din clasă. A fost încântat de lucrul ăsta și a venit.

Invitații au fost prietenii lui pe care îi cunoșteam și eu, colegele și colegii de la noi din clasă. Tineri. Fără părinți și fără altcineva să ne poarte de grijă.

După toate pregătirile era timpul și pentru mine. Să mă îmbrac, să mă machiez, să-mi fac părul. O grămadă.

Din dulap mi-am ales rochia pe care Bryan mi-o făcuse cadou luna trecută. O rochie până mai sus de genunchi de culoare crem. Și colierul în formă de fluture turcoaz. Părul l-am întins cu placa, iar machiajul era numai din rimel, luci de buze, și tuș pentru ca să dea impresia de ochi mari. Știu că afară e frig, dar măcar de data asta să rabd. N-aveam de gând să merg în pantaloni la o astfel de petrecere.

*ora 19:34"

Am ieșit din casă și am mai tras o privire la local. Totul în regulă. Am luat taxiul și am pornit spre casa lui Bryan.

Am ajuns apoi m-am îndreptat spre ușă. Sunând la soneria ușii Bryan mi se înfățișează supărat, cu o față tristă.

-Salut, ce mai faci? . I-am spus eu cu un zâmbet larg.

-Nimic stau degeaba, tu? Stai. Prima dată intră să nu îți fie frig.

-Nu intru. Acum hai!

-Unde?

-Surpriză! L-am apucat de braț și l-am scos din casă cu bucurie în suflet.

-Bine, vin, dar nu mă târî așa.

Mi-a spus-o domol și lent. Se vedea pe fața lui că "nimeni" nu știa de ziua lui.

Ne-am urcat din nou în taxi și după un drum tăcut am ajuns. Luminile erau stinse în local, dar toată lumea ne aștepta.

I-am pus mâinile la ochi, cu greu, fiindcă e mult mai înalt ca mine. Am pășit înăuntru și i-am dat drumul. În momentul acela luminile s-au aprins și invitații i-au urat "La mulți ani Bryan!". I s-a luminat fața instant la cele văzute și m-a întrebat

-Tu ai făcut toate astea?

-Da, n-am știut ce cadou să-ți fac, așa că...

-Glumești?! Eu întotdeauna mi-am spus că tu ești cadoul meu!

Mi-a spus așa de dulce încât n-am rezistat să nu-l i-au în brațe.

*ora 23:26*

Ne-am distrat încontinuu, am dansat, am băut și am așteptat ora 00 :00 pentru a-i cânta "La mulți ani", mai apoi să-i servim pe invitați cu tortul. Toate cele până la miezul nopții. Am adus tortul și farfurii și cam tot ce mai trebuie.

Când să taie prima felie ușa de la local a fost spartă. Toată lumea s-a panicat. Muzica s-a oprit. Cel care a spart ușa a fost însuși Adonis. Cum? Dar știam pentru ce a venit.

M-a cuprins un fior pe șira spinării, apoi m-am adăpostit sub brațul lui Bryan. Adonis avea în mână un pistol iar oamenii lui de asemenea. M-am infricat rău. Bryan ne-a făcut loc prin mulțime fără să ne vadă și am ieșit pe ușa din spate. Din local se auzeau țipete și împușcături. Un bărbat și-a făcut apariția în momentul în care eram pe cale să trecem strada. Părinții mei au ieșit afară când deodată au fost împușcați fără milă de matahala din fața noastră. Am izbucnit în lacrimi și suspine. Bryan m-a ținut strâns, eu încercând să merg la părinții mei care se aflau într-o baltă de sânge căzuți la pământ. Am alergat cât ne-au ținut picioarele până la mașina din garajul meu. Bryan s-a așezat pe scaunul șoferului, iar eu pe cel din dreapta. Am pornit repede și a mărit viteza la 170km/h. Adonis se afla deja în mașină, împreună cu oamenii lui. Habar nu aveam unde ne ducem, dar ce mai conta?