Capitolul 4 - Sărutări reci

159 23 4
                                    

În fiecare dimineață incercam să fac câteva exercițîi și să îmi pregătesc cărțile și hainele pentru facultate, în timp ce televizorul se auzea în surdină concurând cu Maria care fuma lângă geam cu o cană de cafea în mâna.

- Ia spune, sărută bine ?

- Da, cred că da. Am zis aruncând în coșul de rufe o cămașă.

- Hmm, deci nu foarte bine. A luat o gură de cafea. Am privit-o.

- Sincer, sărută mai bine decât fostul meu. Și mereu miroase fain, a mentă. Am zâmbit larg.

- L-am văzut la cantină cu niște fete. Arată delicios și dacă sărută și bine.. Ești norocoasă..

- Asta nu.. Și m-a întrerupt.

- Ei, cred că putem să vorbim de noroc dacă este bun și la pat.. A râs cu poftă aruncându-și țigara pe geam.

- Maria, nu este scopul meu să aflu..

- Nu acum. A replicat ușor grăbită vrând să iasă din încăpere. Am fiziologie. Vorbim diseară.

- Succes. Te pup.

Mă înțelegeam bine cu ea, deși ne știam de câteva zile. Mă acomodasem în apartament, dar și cu colegele. Am semnat actele de pe birou și inventarul făcut de Andreea, manegerul. Avea să vină să le ia. Mesajele lui Alex de ,,Bună dimineață'' nu au întârziat să apară.

Bună dimineața baby doll. Ce faci ?

Programul era desprins ca dintr-un film de acțiune: mereu pe fugă. Am fost cu Raul la magazinele de lângă căminele studențești că să îmi iau ținuta pentru spital, după la Xerox că să îmi fac ecusoane și să îmi cumpăr niște cărți. Aveam deja de pregătit un proiect. Raul avea o răbdare desăvârșită cu mine și era un împătimit al Instagramului ca mine de altfel. Am mers după lucrarea practică la biochimie și am mâncat cu toțîi la cantină. Colegii mei de grupă păreau studiosi și foarte informați în legătură cu materia - grupa 24 -

Ciocănitul în ușa m-a făcut să cobor treptele rapid. Era managerul. Mi-a zâmbit cald și cu accentul împrumutat de ardeleancă m-a întâmpinat.

- Bună dimineață Ariana !

- Neața. Intră. Îți fac o ciocolată caldă ?

- Ohh, da ! Zise entuziasmată pășind în mica bucătărie.

- Ia loc. Acum o prepar.

Și-a așezat poșeta și mica servietă pe masă. A cercetat cu privirea holul.

- Ești singură acasă ?

- Da, cred că da. Actele sunt sus. Le-am semnat.

- Nici nu ai idee câtă treaba am azi !

- Ouch ! De ce ?

- Se cazează abia acum străinii din apartamentele 6 și 7 și trebuie să le explic cum stă treaba pe aici.. Rasuflase obosită.

- Străinii ? Am spus turnând laptele în ibric.

- Da. Din Germania și Italia. E doar un singur băiat român pe tot palierul. A râs ușor.

- Ohh, doar unul !? M-am întâlnit pe hol cu o tipă din apartamentul 3. Fuma. Am schimbat câteva vorbe cu ea, iar după m-au salutat niște tipe care păreau străine.

- Ahh, fetele din 5. Sunt din Germania. Aparent suntem căutați de către nemți.

- Îmi place Germania. Am fost într-o vară și în afară de vreme nu cred că mă pot plânge de ceva.

EPIC - NEW BOOKUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum