Capitolul 37 - Bucuresti

58 12 15
                                    

Oricine voteaza constant se poate ''trezi'' cu un capitol dedicat. ♥ 


Faldurile gri de ceata se revarsau asupra campiilor din departare, facandu-ma sa ma cufund in scaunul vechi a trenului ce demarase de cateva ore din gara, spre capitala. Un baiat cu bucle balane ma privea sfios dupa coperta groasa a cartii pe care o tinea de vreo doua ore in mana. Cand il priveam se inrosea. Am suras ca pentru sine, lasandu-ma prada somnului. 

Cand trenul a incetinit in Ploiesti, m-am dezmeticit brusc, usor speriata. Il visasem pe Victor, iar asta ma irita teribil. Inca era prezent in mintea mea. Mi se estompase tristetea si dezamagirea insa speram ca in scurt timp sa revin la ganduri mai bune si explicatia pura si logica a evenimentelor sa faca lumina in capusorul meu. 

Gara de Nord era la fel de aglomerata ca acum cateva luni cand ne pierdusem si ii calcam peroanele in cautarea trenului bun. Venisem cu o prietena si nu era familiarizata nici ea cu locul. Mi-am tarat cu multa atentie micul troler in care incercasem sa imi inghesui o tinuta glam, de seara si ceva basic si gros. I-am facut din mana tipului blond care nu parea prea dornic sa isi paraseasca locul. Telefonul ma instiinta ca Roxana si cu Victor ma asteptau. 

Un cap brunet, cu bucle razlete, presarate cu fixativ s-a intors cat sa ma priveasca. Roxana a venit si m-a luat in brate cu mult patos. Parfumul ei de la Chanel era semnatura ei, care acum se impregna in hainele mele statute cu miros de tren. 

- Iubita! Cat ma bucur sa te vad! Si mi-a sarutat unul dintre obraji. Imi multumeam mintal ca atunci cand trenul oprise pentru putin timp la Ploiesti, imi refacusem machiajul cat sa arat decent. 

- Bine v-am gasit!

Victor, un tip cu foarte putin mai inalt decat Roxana, cu o fata simetrica, nas piramidal, ochi caprui si o barba ingrijita, meticulos aranjata, m-a strans frateste conferindu-mi o stare relaxanta, primitoare. 

- Doamnisoara doctor, de acum, nu ? Da-mi voie. Si mi-a luat valiza tarand-o comod. 

- Unde mergem ? ti-e foame. Mc ? KFC?

- Haide la Mc. Am incercat sa zambesc. 

- Ingrasi modelul inainte de sedinta ? 

- Ce model ? Am zis usor dezorinetata, ajunsi in mijlocul garii.

- Vei vedea. Nu strica surpriza Victore! 

Am inaintat spre Audiul negru parcat vis-a-vis de gara. In masina mirosea a brad si iarba de la odorizant.  Am facut o conversatie tipica, m-au pus la curent cu noul lor apartament unde era amplasat si cat de mare e, Holly catelusa lor si ce prostii face zilnic,noul job al Roxanei: lucreaza pentru un brand important ce imbraca toate vedetele autohtone, job-ul lui Victor: designer de interior si alte maruntisuri si barfe. 

In Mc nu era foarte aglomerat, insa am preferat sa stam la etaj. Dupa ce am reusit sa mancam intr-un timp record si sa ma relaxez, Roxana si-a dres glasul si a facut anuntul. 

- Stii ca inca din liceu mi-am dorit sa am propriul meu brand, nu ?

- Da, absolut. Daca nu eu, atunci cine ?

Am ajutat-o cu portofoliul ei pe care si l-a depus in clasa a 12 a la Facultatea de Design din Milano. A fost admisa in primii zece si tot catalogul ei cu tinute inspirate din anii 60-80 a fost pus in scena sau mai bine zis in fata obiectivului de catre mine. Tineam minte ziua aceea ca si cum ar fi fost ieri, prima mea sedinta foto cu tot tacamul: machiaj, studio, coafura, tinute etc. Am suras la amintirea aceea, ea continuand.

- Ei bine, nu stiu daca ai vazut pe Instagram dar lucrez de vreo doua luni la niste haine.

- Costume de baie. Concluziona Victor care tragea sucul din paiul de plastic. 

EPIC - NEW BOOKUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum