EPIC - NEW BOOK

Capitolul 42 - Examene

Cu spatele lipiti de peretele de pe care se lua varul, stateam toti sprijiniti creand o forfota care irita intreaga lume de pe holurile lungi si pline ale spitalului. Raul nu parea deloc stresat, insa era obosit. Avusese o noapte furtunoasa. Cand ma gandeam la activitatea lui din pat ma trecea o mica invidie. Mi-am scuturat capul de ganduri incepand sa repet cu Tania diverse notiuni. Era un examen aparent simplu si practic, doar ca fiind in anul intai orice ni se parea greu. 

Inauntru salii micute si inghesuite, am zarit doua fete cunoscute. Isi asteptau randul. Pe Raul l-au asezat in primul rand dupa ce a extras un subiect, iar pe mine in ultimul. Profesoara sau mai bine zis doamna doctor care ne evalua, era o femeie la vreo 40 de ani, plictisita, cu o privire uracioasa si nopti nedormite la activ. Avea cearcane. Raul cand s-a vazut in fata manechinului, trebuind sa exercite manevra de resuscitare a avut o reactie cel putin ciudata.

- Uhmm.. Si acum ce tre' sa fac ?

- Domnule student va rog sa efectuati manevra de resuscitare. Un CPR ptr un adult. Adauga ea jucandu-se cu pixul din mana dreapta. El mi-a aruncat o privire peste umar. Alo? Pai ce facem ? Ne uitam in sala ? Va rog. Si ii arata cu palma spre manechin intr-o maniera impunatoare. 

Am inceput sa tusesc si sa casc, ridicand mainile prin aer si incercand sa ii fac un semn. Doamna doctor ma zarise. Fir-ar! Raul era al naibii de nelinistit. Se fataia dintr-o parte in alta a manechinului. Nu stiu ce Dumnezeu incerca sa resusciteze pe la jumatatea corpului din plastic. Isi flutura mainile in incercarea de a-si aminti cum trebuia sa le tina.

- Deci stiu ca trebuia sa impreunez aici mainile, da' dupa nu imi mai amintesc.

- Cate compresii ? Adauga doamna.

- Uhmm cate sunt nevoie. 

- Mai baiatule, UMF inseamna Universitatea de Medicina si Farmacie, nu Mecanica Fina. 4, ne vedem la vara. 

- Haideti doamna..Ca stiu. Stati sa-mi.. 

- Urmatorul. Ariana Peccin ?

- Prezenta. 

Raul cu greu a renuntat sa paraseasca incaperea. Restul care eram in sala eram uimiti. Am incercat sa imi revin, dar imi tremurau mainile. Am efectuat manevra, am uitat doua detalii, iar asta m-a costat scump in ochii profei. 

- 6 cu indulgenta. 

I-am zambit mut, incercand sa nu scrasnesc din dinti. Afara Raul ma astepta cu privirea in pamant. Acum era de datoria mea de prietena sa ii fiu alaturi. Raul nu o ducea tocmai grozav. la biofizica eu picasem, insa pe el l-au prins copiind. Au vrut sa ii faca referat. Cred ca aveam sa retraiesc acele momente la nesfarsit. 

In clasa de lucrari practice, soarele batea strasnic prin geamurile mari si fara perdele. Era o zi mult prea calduroasa, iar puloverul meu nu ajuta prea mult situatia. Invatasem superficial, iar genunchii mei tremurau ca doua stixuri. Am extras un subiect si am fost repartizata in fata unui aparat. Aveam niste masuratori de facut, de scris modul de lucru si toate cele. Am inghitit in sec. Sansele sa pic erau mari. Raul mergea sigur pe el, cu buzunarele doldora de copiute. In timp ce se indrepta spre masa experimentului, i-a cazut una. 

- Urmatorul ! Striga profesoara, neobservand. El a pus repede piciorul pe copiuta tarand-o usor. 

Eu si cu unul dintre colegii nostri de grupa am inlemnit. Nu stiam cum sa reactionam. Experimentele au inceput. Incercam sa imi caut de lucru, profesoara trecea printre noi cat sa se asigure ca totul este in regula. A chemat-o o tipa sa priveasca raza de lumina care parea ca e  defecta. Atunci Raul a crezut ca e momentul. Si-a bagat mana in buzunar, strecurandu-si degetele groase printre fitucile ce erau unele intr-altele. A reusit sa sustraga ceea ce voia. A inceput sa scrie cu mult patos. Il urmaream din fundul salii, cu o bucata de metal in mana, in incercarea de a efectua o actiune prolifica. Am tusit cand profa s-a ridicat. Degeaba.