EPIC - NEW BOOK

Capitolul 18 - Don Juan

Cum am promis un capitol plin de actiune si posibil mult asteptat! ♥

Dragă jurnalule,

Am rămas în urmă cu învățatul și ultimele două nopți le-am pierdut ca să învăț. Scriu printre femur și claviculă - mulajele comandate de Maria - și îmi simt ochii obosiți. Raul a trecut să studieze mulajele, dar nu a stat prea mult. Avea date cu Miss Chanel. Nu îl înțeleg. Are o atitudine și mai arogantă ca înainte. Mă întreb dacă va câștiga Mister dacă mă va saluta. - haha -

O durere groaznică îmi apasă tâmplele și îmi cuprind ca într-un buchet întreagă frunte sagetandu-mă. Trag sertarul de la noptieră și scot ultima pastilă de Nurofen. O înghit rapid cu puțină apă și îmi las capul pe spate. Camera pare că se învârte ușor cu mine. Tresar când aud ușa băii de jos, semn că lumea în apartament deși era aproape 3 dimineață încă mișună. Maria ascultase muzică până pe la vreo 11 apoi se culcase. Clar trebuia să merg în sala de lectură să învăț.

Cioc cioc se aude în ușa camerei mele. Deschid ochii ușor speriată, încercând să clipesc des cât să clarific imaginea. Văd oasele întinse pe mochetă și privesc cum după ce clanța se mișcă, apare chipul femeii de serviciu a campusului. Are o voce stinsă și nu e româncă, vorbește prost românește, dar mereu calmă și sfioasă.

- Pot să fac curățenie ?

- Uhmm. Da.. Sigur. Am zis ridicându-mă și frecandu-mi ambii ochi. În 2 minute ies. Am zis vizibil jenată de cum arată camera mea.

Ochii ei erau ațintiți asupra mulajelor înșirate. Arătău înfiorător la prima vedere, dar după un zâmbet sec a închis ușa dând aprobator din cap. Am făcut imediat legătură. Dacă femeia de serviciu venise însemna că pierdusem cursul care a început la 10. 11 și 12 minute. Fir-ar !

Am decshis geamul, am strâns mulajele cât de repede am putut într-o sacoșă, am încercat să îmi iau hainele de pe jos și să le așez în rafturi, aleatoriu, înghesuite. Mi-am luat hanoracul și am ieșit pe ușă. Era să mă împiedic de matură și de câteva cârpe lăsate lângă ușa mea. Am strănutat. Fir-ar ea de alergie !

- Neața ! Mi-am salutat colega care își prepară tacticoasă cafeaua. Era în pijamale cu animal print și era ciufulită, semn că și ea abia se trezise.

- Hei. Mi-a zâmbit scurt evaporandu-se la ea în camera. Am decshis frigiderul. Voiam să mănânc ceva.

Mi-am prăjit două felii de pâine, am întins puțin unt cât să le dea gust și după ce mi-am băut ciocolată caldă, am auzit cum camera mea fusese curățată. Aspiratorul a început să se audă în camera Mariei. Cât noroc !

Am învățat câteva ore într-o liniște desăvârșită. Membrul superior îl știam destul de bine, însă la lucrările practice începusem să studiem craniul deja, iar eu eram în urmă fără doar și poate. Am tresărit când ușa de la intrare s-a izbit de perete, râsul Mariei și o voce bărbătească de pe hol s-au auzit pe fundal, până la nivelul urechilor mele. Ăla era Victor ?

- Doamne, ești nebun. Ne auzim !

A închis ușa, urcând treptele și încă râzând ceva mai încet. Nu m-am putut abține, mi-am mușcat limba și am ieșit în întâmpinarea ei extrem de curioasă.

- Bună ! Am zis pe un ton ușor ridicat, încercând să zâmbesc. Dar ce vesele suntem azi !

- Hei.. Da, băiatu' asta mi-a făcut ziua mai bună. A deschis ușa camerei ei lăsându-și geanta pe pat. S-a aplecat să își dea jos botinele. O studiam cu mâinile la piept din pragul ușii așteptând alte detalii. - fie vorba între noi, eram măcinată de curiozitate -