TU

10

Inna P.O.V

Au trecut 2 zile de când Logan a venit la mine. Încă îmi este dor de părinții mei, mereu o să îmi fie, dar trebuie să trec mai departe, nu?
Suntem în luna aprilie şi afară numai primăvară nu e =))) Fiind în ultimul an de liceu trebuie să mă gândesc la ce facultate să dau, dar cu toate defectele astea ale mele, nicio facultate nu mă va primii. Mă pregăteam să mă duc la şcoală cănd cineva îmi tae calea.
-Unde pleci îngeraşule?*este EL, aş fi cea mai fraieră dacă nu l-aş recunoaşte.*
-Păi voiam să plec la şcoală...* spun cu o mică voce, mereu cred că o să vorbesc cu el, cu frică*
-Păi atunci am apărut la timp, hai că te duc eu!
-N...nu, nu vreau să te deranjez... mai bine mă duc pe jos...
-Nici nu mă gândesc, tu vei venii cu mine şi punct!
-B...bine.
El o ia în față şi ajungem lângă o maşină neagră, foarte frumoasă. Pe tot parcursul drumului m-am jucat cu degetele mele, liniştea fiind prezență pe tot parcursul drumului.
Când ajungem la liceu, fiecare pleacă în clasa lui.
______________________________________

Orele s-au terminat şi în drum spre iesire, primesc un mesaj, sigut de la Logan, este singurul număr de telefon din agenda mea. Deschid telefonul şi mi-a spus să vin în parcul în care am fost şi data trecută. Dacă vine iar acea Roxi? Iar o să mă facă să mă simt în plus, înfine, am ajuns în parc şi mergând tot înainte, cineva mă trage de braț. Eram speriată pentru că nu ştiam cine este.
-Gata îngeraşule eu sunt, nu te speria, sunt Logan...*îmi spune încet la ureche*
-Ohh... de ce m-ai chemat Logan?
-Ia loc!
Mă conformez şi mă aşez pe bancă, jucându-mă cu mâneca bluzei mele.
-Păi te-am chemat să ne cunoaştem mai bine, ce zici? Vrei?
-Mi-e frică...
-De ce? Nu ai încredere în mine?
-Ba da, dar mi-e frică... nu stiu de ce îmi este frică.
-Uite cum facem, ne punem fiecăruia câte o întrebare şi eu îți promit că nu o să te judec în nici un fel.
-B... bine.