TU

31

Inna P.O.V

A trecut o săptămână de la apariția lui Logan. Nu a mai venit aici, şi asta mă omoară. Aveam speranța că el va renunța la tot, şi va fi alături de mine, o dată ce a zis că mă iubeşte. Se pare că statutul social este mult mai important decât sentimentele. Vreau să plec de aici, să scap de bătăi, de el. Odată cu venirea lui, lumea mea iar este peste cap. De ce? Din cauza lui. De ceva timp, tot mă simt rău, sunt slăbită mereu, nu am putere să fac nimic, aşa că am decis să mă duc la doctorul de aici. Sper că nu este nimic important, doar o pierdere de calciu sau ceva de genul. Mă duc în baie, şi îmi fac un duş cât de cât relaxant. Mereu când fac un duş bun, îmi dezamorțesc toate oasele din corp. Când termin duşul, mă duc lângă dulap, să îmi iau haine de îmbrăcat. Îmi iau un hanorac negru, cu nişte pantaloni de trening negrii. După ce mă îmbrac, o iau la pas, spre cabinetul doctorului. Ştiu unde este, pentru că am mai fost aici de câteva ori. În timp ce mergeam, mă ciocnesc de cineva.
-Ce faci îngeraş?*mă întreabă uşor*
-Ți-a pierdut dreptul de ami zice aşa Logan, ți-ai pierdut acest drept de când ai plecat! Acum lasă-mă să trec, te rog!*şi mă uit la cel cu o privire rece*
-Dar unde vrei să mergi? Vin şi eu!
-Nu ai ce căuta tu cu o psihopată ca mine, dute la Roxi, poate aşteaptă după tine!
Chiar el a spus ca Roxi este logodnica lui, a zis ca vrea poate şi un copil, el a decis să fiu de domeniul trecutului, el nu ştie că mă doare ca naiba, le-a spus cu atâta lejeritate, asta mă doare şi mai tare.
El a lăsat capul în jos, şi eu am trecut pe lângă el. Acum ştiu că am confirmarea, că el m-a uitat, are o altă viață, nu trebuie să io stric eu.
Ajung la cabinetul doctorului, bat la uşă politicos, şi aud un Intră cam neclar. Apăs pe clanță şi intru, timidă.
-Bună ziua Inna, ce problemă ai de ai venit la mine?
-Păi am o problemă domnule doctor!*spun sfioasă*
-Nu îmi mai zice domnule, sunt mai mic decât de tine Inna. Te cunosc de atâția ani, şi nu eşti ca ceilalți de aici, aşa că pot vorbii cu tine altfel. Acum, spune-mi ce ai pățit.
-Păi, de ceva vreme, mă tot simt rău, îmi vine să vomit mereu, şi privirea devine neclară.
-Păi pentru prima dată aş fi spus că era o posibilă sarcină, dar varianta aceasta este exclusă, nu?
-Normal că da, nu am făcut-o...
-Păi, ziceai ceva de o privire neclară, aş putea să mă uit la ochii tăi te rog?

Pam pamm 😊😊