Everything for you

IV. Serviciu

              În acest weekend avea de gând să-și scoată fratele la o înghețată , îi promisese asta.
          Era încă tulburată de ochii verzi a acelui bărbat. Pur și simplu nu și-i putea scoate din minte. Compara fiecare om de gen masculin cu el, dar nici măcar unul nu semăna cu el.
           -Mami, la grădiniță se va organiza o excursie! spune blondul tris, știind că nici data asta nu va merge.
           Awinita îi zâmbește încurajator, lăsându-se pe vine pentru a ajunge la înălțimea lui.
              -Vei merge! spune aceasta, scoțând de la copil țipete de bucurie.
              Nu fusese niciodată mai departe de orașul lui, nu-și putea permite. Chiar dacă dorea să viziteze lume, știa de problemele din familia lui și nu voia să profite de ceilalți.
               -Chiar pot? șoptește, privind entuziasmat persoana din fața lui.
             Voia să-i ofere tot ce aveau ceilalți, și a început să reușească. V-a munci în plus și poate aveau să fie normali.
           Seara, doar sâmbăta și duminica muncea la un club de noapte ca barmaniță. Nu era o slujbă pentru o fată, dar așa câștiga bani în plus.
   

           Încerca să nu atragă atenția asupra ei, chiar dacă lua comanda tuturor bădăranilor. Primise câteva palme peste fund, se simțea ca o ușuratică, dar avea să-și mulțumească fratele.
           -Doriți ceva? întreabă, scoțându-și carnețelul pe care-l avea în șorțul galben ce-i ajungea până la genunchi.
            -Pe tine! zâmbește ștrengărește bărbatul din fața ei.
            Era bătrân, mult prea bătrân pentru ea. Cămașa pe care o purta era prea strânsă pe corp, așa că mai avea puțin și pocnea. Picioarele butucănoase și nasul mare o îngrozeau. Arăta ca un monstru.
             Colegul ei, care observase toată șcena, se îndrepta spre ei, pregătit pentru o ceartă.
             -Awinita, preiau eu comanda asta, du-te tu la masa 5!
            Îi ascultă porunca, îndreptându-se spre acea masă. Urma să servească patru persoane de vârste ei.
           Altora le-ar fi rușine să fie văzuți aici, ea însă era mândră că era independentă.
          Își etalează zâmbetul, grăbind pasul. Respirația i se oprește când observă chipul cunoscut care era printre ei.
          Acesta o privi ciudat, nu înțelegea ce căuta aici. Parcă-l urmărea. Persoana ei era în visele lui de când a văzut-o pentru prima data.
          -Comanda, vă rog! parcă era gâtuită de cineva.
          Se simțea intimidată de privirile lui, era inconfortabil.
        Băuturile pe care le-au cerut au fost printre cele mai scumpe Mojito, Martini, Cosmopolitan, Pina Colada și Bloody Mary. Notase repede și plecă. Tura ei se termina în cinci minute și avea să dea lista următoarei ture.
           Prima tură era cea care primea clienții și nu stăteau mai mult de ora douăsprezece, cea de-a doua tură era cea care stătea până la dimineață.
           Aruncă șorțul pe scaunele din lemn din micuța cameră care le era oferită lor, angajaților, pentru a se schimba și pentru depozita câteva lucruri care le sunt de folos.
           Abea aștepta să ajungă acasă și să doarmă în patul ei. Fratele ei era acasă cu vecina lor de jumătate de oră, o așteptau cu masa pusă.
         Astăzi era ziua ei, împlinea oficial vârsta de 20 de ani. Nu considera că este important, credea că este cea mai rea zi din viața părinților ei. Era o pacoste pentru toți, nu avea niciun viitor, era o persoană invizibilă.